34
Art. 3
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
de către pârât, cu acelaşi titlu, numai a unei sume de 10.000 de lei, taxa judiciară detimbru aferentă acestei cereri este în cuantum de 605 lei, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) dinordonanţă, fiind stabilită prin raportare la suma de 10.000 de lei, pretinsă de reclamant;în acest caz, instanţa, cu respectarea limitelor învestirii, va admite cererea şi va obligapârâtul să restituie reclamantului suma de 10.000 de lei. În măsura în care reclamantulva formula o nouă cerere de chemare în judecată având ca obiect diferenţa de pretenţiiîn valoare de 5.000 de lei, acestuia îi va reveni obligaţia de a plăti o altă taxă judiciară detimbru aferentă acestei din urmă cereri în cuantum de 355 de lei, potrivit art. 3 alin. (1)lit. b) din ordonanţă, stabilită prin raportare la valoarea pretinsă prin intermediul său.
4.2. Cererea formată dintr-un capăt principal având ca obiect plata unui debitprincipal şi dintr-un capăt accesoriu având ca obiect plata unui debit accesoriu. Cerereaformată din două capete principale, cu finalitate diferită, având ca obiect plata unorsume de bani
Dacă reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare în judecată, obligarea pârâtuluila plata unui debit principal (debitul principal constând, de exemplu, în preţul unui bunprevăzut într-un contract de vânzare), dar şi a unui debit accesoriu (debitul accesoriuconstând, de exemplu, în dobânda legală aferentă acestui preţ), pentru fiecare dintre celedouă capete de cerere se datorează câte o taxă judiciară de timbru distinctă111•
Astfel, potrivit art. 34 alin. (1) din ordonanţă, când o acţiune are mai multe capetede cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capătde cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Expresia „finalitate diferită" din cadrul art. 34 alin. (1) din ordonanţă priveşte fiecarecapăt de cerere, iar nu cererea de chemare în judecată în ansamblul său.
Finalitatea a două capete de cerere poate fi diferită şi în ipoteza în care un capătde cerere este principal, iar celălalt este accesoriu; astfel, raportul de accesorialitate aresemnificaţia faptului că soluţia capătului accesoriu depinde de cea a capătului principal,iar nu că ambele capete de cerere au aceeaşi finalitate.
În mecanismul de determinare a finalităţii fiecărui capăt de cerere, judecătorul varealiza operaţiunea de prefigurare a efectelor ce se produc în patrimoniul autorului cereriica urmare a admiterii ipotetice a acestora.
Împrejurarea că obligaţia de plată a debitului principal şi cea de plată a debituluiaccesoriu izvorăsc din acelaşi raport juridic nu determină, în mod necesar, identitateade finalitate.
Finalitatea celor două capete de cerere este distinctă, o atare diferenţă decurgând dinînsăşi diferenţa de cauză juridică a cererilor. Astfel, capătul principal de cerere are, ca temei,executarea în natură a obligaţiei de plată a sumei de bani, finalitatea sa constând în reparareaprejudiciului efectiv suferit de reclamant prin neexecutarea corespunzătoare a obligaţiei111 Problema a făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii preşedinţilor secţiilor civile ale curţilorde apel - Curtea de Apel Timişoara, 19-20 noiembrie 2015; minuta întâlnirii se găseşte pe site-ulwww.inm-lex.ro; în cuprinsul minutei, punctul de vedere al Institutului Naţional al Magistraturii afost redactat de D.N. THEOHARI; acesta este expus, în rezumat, în cadrul prezentei lucrări; participanţiila întâlnire şi-au însuşit, în unanimitate, soluţia expusă în punctul de vedere al I.N.M. În cuprinsulpunctului de vedere se regăsesc argumente expuse în D.N. THEOHARI, C.M. ILIE (SOLOMON), M.A. BÎRLOG,B. CRISTEA, op. cit., p. 24-25.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 3
35
existente în sarcina pârâtului. Capătul accesoriu de cerere are, ca temei, răspundereacivilă contractuală, iar finalitatea sa constă în acoperirea prejudiciului reprezentat debeneficiul nerealizat.
De asemenea, expresia „după natura lui" folosită în cadrul art. 34 alin. (1) dinordonanţă semnifică faptul că fiecare capăt de cerere, având individualitatea sa proprie,trebuie timbrat potrivit dispoziţiilor legale ce i se aplică, expresia neavând în vedere naturajuridică a pretenţiei (în cazul analizat, exprimarea în bani a ambelor prestaţii solicitate).
De asemenea, dacă taxa judiciară de timbru nu ar fi stabilită distinct pentru fiecarecapăt de cerere în parte, nu s-ar mai putea aplica dispoziţiile art. 34 alin. (2) din ordonanţă,potrivit cărora, dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar unele dintrecapetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cererepentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru, pentru că nu s-ar mai putea stabiliîn concret care dintre capetele de cerere nu a fost timbrat integral.
Totodată, nu se va ţine cont la stabilirea valorii obiectului cererii, în vederea timbrării,de art. 98 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care, pentru stabilirea valorii, nu se voravea în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele,cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile ajunsela scadenţă în cursul judecăţii, întrucât aceste dispoziţii legale sunt aplicabile exclusiv înmaterie de competenţă.
Regula specificată în sensul că fiecare capăt de cerere se timbrează cu o taxă
