60
Persoana fizică
bileşte filiaţia concomitent faţă de ambii părinţi. De aceea, în literatura de specialitate s-a propus, de lege ferenda, să existe posibilitatea încuviinţării purtării numelor de familie reunite ale părinţilor. 1
De lege lata hotărârea judecătorească are ca efect înlocuirea numelui de familie al părintelui faţă de care copilul şi-a stabilit mai întâi filiaţia cu numele de familie al părintelui faţă de care filiaţia a fost stabilită ulterior.
Care va fi însă numele pe care-l va purta copilul în situaţia în care cel de al doilea părinte îşi modifică numele de familie pe care-l avea la data naşterii copilului, spre exemplu, ca efect al căsătoriei. Va fi acesta numele avut de părinte la data naşterii copilului sau noul nume pe care părintele îl poartă la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează cererea de încuviinţare a purtării numelui formulată
de copil?
Problema este controversată.
Astfel, în practica judiciară s-a decis că în cazul în care instanţa încuviinţează cererea, numele de familie pe care urmează să-l poarte copilul este acela pe care părintele îl are la data încuviinţării instanţei, iar nu numele de familie pe care acesta l-a purtat în trecut. 2 În literatura juridică s-a arătat însă că suntem în prezenţa unui efect al filiaţiei cu privire la nume şi că stabilirea filiaţiei produce efecte retroactive până la naşterea copilului, dată la care trebuie să ne situăm pentru a şti dacă copilul este din căsătorie sau din afara căsătoriei. Ca urmare, copilului nu i se va putea încuviinţa să poarte decât numele părintelui din momentul naşterii. 3
c) Paternitatea copilului din căsătorie a fost tăgăduită iar acţiunea a fost admisă.
Pentru copilul născut în timpul căsătoriei legiuitorul a instituit o prezumţie de paternitate considerând că acesta are ca tată pe soţul mamei [art. 53 alin. (1) C.fam.]. Este însă
o prezumţie relativă, legea permiţând tăgăduirea paternităţii, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului (art. 54 din acelaşi cod).
Admiterea acţiunii în tăgada paternităţii are ca efect schimbarea stării civile a copilului în sensul că acesta devine un copil din afara căsătoriei. Stabilirea numelui său de familie s-a făcut însă în considerarea filiaţiei astfel că modificarea stării civile va avea implicaţii şi sub acest aspect, chiar dacă legea nu reglementează expres această
problemă.
Ca urmare, în literatura juridică au fost propuse următoarele soluţii, în funcţie de situaţiile în care copilul în cauză se poate afla:4
1 Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, op. cit., p. 396.
2 Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 362/1964, în Repertoriu I, p. 66, nr. 232.
3 /.P Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit., p. 367. Situaţia este distinctă de aceea în care un copil din afara căsătoriei a luat numele de familie al tatălui, care l-a recunoscut, iar apoi tatăl, căsătorindu-se cu mama copilului, a luat numele de familie al acesteia. În acest caz s-a decis că
nu se poate solicita pe calea unei acţiuni în justiţie încuviinţarea ca acel copil să poarte numele de familie luat de tatăl său la încheierea căsătoriei şi care este altul decât cel avut de tată atunci când l-a recunoscut, întrucât nu este vorba despre modificarea numelui de familie al copilului, ci de schimbarea numelui pe cale administrativă (Trib. Suprem, secţ. civ., dec. nr. 1296/1975, în /. Hatmanu, A. Arhip, A. lacovescu, Legislaţia familiei şi practica judiciară în materie, 1987, p. 437, nr. 544.
