În cazul în care copilul născut în afara căsătoriei îşi stabileşte succesiv filiaţia faţă de ambii părinţi, el va putea cere instanţei de judecată să-i încuviinţeze să poarte 1 Ibidem, p. 322.
2 M. of. nr. 557 din 21 iunie 2004.
3 A se vedea E. Chelaru, Privire critică asupra noii reglementări a numelui, Dreptul nr. 7/2003, p. 9-1 1.
58
Persoana fizică
numele ultimului părinte faţă de care şi-a stabilit filiaţia [art. 64 alin. (2) C.fam.]; la desfacerea căsătoriei prin divorţ soţii se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele celuilalt soţ să poarte acest nume şi după desfacerea căsătoriei, instanţa de judecată urmând să ia act de această învoială prin hotărârea de divorţ [art. 40
alin. (1) şi alin. (2) C. fam. ], după cum ea îi va putea încuviinţa acest drept, pentru motive temeinice, chiar în lipsa unei asemenea învoieli [art. 40 alin. (3) C.fam.]
Este necesară hotărârea instanţei şi în cazul modificării numelui de familie ca urmare a constatării nulităţii căsătoriei sau a adopţiei ori al admiterii acţiunii în tăgada paternităţii.
În cele ce urmează vom analiza ipotezele în care schimbarea stării civile a persoanei fizice pot conduce la modificarea numelui său de familie.
