"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » „Drept civil. Persoanele” de Eugen Chelaru

Add to favorite „Drept civil. Persoanele” de Eugen Chelaru

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

56

Persoana fizică

Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate şi în situaţia în care părinţii nu au un nume comun stabilirea numelui copilului se întemeiază tot pe filiaţie1, rolul învoielii părinţilor sau cel al autorităţii administraţiei publice locale fiind limitat la a alege dintre numele pe care, prin naştere, copilul are vocaţie să le poarte, fiind exclusă orice altă opţiune.

31.2. Atribuirea numelui de familie al copilului din afara căsătoriei. În rezolvarea acestei probleme trebuie pornit de la premisa că părinţii copilului din afara căsătoriei au nume de familie deosebite.

Două situaţii sunt posibile:

1. Copilul şi-a stabilit filiaţia mai întâi faţă de un singur părinte, care este, de regulă, mama. Nimic nu se opune însă ca filiaţia copilului să fie mai întâi stabilită faţă

de tată (de exemplu, prin recunoaşterea voluntară a copilului găsit). 2

Această situaţie este reglementată de prevederile art. 64 alin. (1) C.fam., conform cărora copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită. Stabilirea numelui fiind făcută

odată cu stabilirea filiaţiei, aspect cât se poate de evident îndeosebi în cazul stabilirii filiaţiei faţă de mamă3 , numele de familie pe care-l va dobândi copilul nu poate fi decât cel al sigurului său părinte cunoscut.

Stabilirea ulterioară a filiaţiei şi faţă de celălalt părinte îi dă copilului vocaţie de a purta numele acestuia din urmă [art. 64 alin. (2) C.fam.], ceea ce pune însă problema modificării numelui de familie al copilului iar nu pe cea a dobândirii sale. Situaţia este aceeaşi indiferent dacă filiaţia faţă de cel de al doilea părinte va fi stabilită prin recunoaştere voluntară sau pe cale judecătorească. 4

2. Copilul şi-a stabilit filiaţia faţă de ambii părinţi, înainte de sau concomitent cu declararea naşterii sale. Potrivit art. 64 alin. (3) C.fam.: în cazul în care copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de ambii părinţi, se aplică dispoziţiile art. 64 alin. (2 ).

Cu alte cuvinte, în această situaţie sunt aplicabile regulile după care se atribuie numele de familie al copilului din căsătorie ai cărui părinţi nu au nume comun.

Astfel, numele de familie al copilului va fi stabilit conform învoielii părinţilor, consemnată într-o declaraţie scrisă şi semnată de aceştia.

Dacă părinţii nu se înţeleg , numele va fi stabilit prin dispoziţia scrisă a primarului localităţii unde a fost declarată naşterea, dată după ascultarea părinţilor.

În ambele situaţii, numele pe care-l va purta copilul nu va putea fi decât cel al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite.

31.3. Stabilirea numelui de familie al copilului născut din părinţi necunoscuţi.

Din coroborarea dispoziţiilor art. 2 alin. (3) al O.G. nr. 41/2003 cu cele ale art. 22 şi art. 23 din Legea nr. 119/1996 rezultă că sunt avute în vedere două situaţii: cea a copi-1 C. Stătescu, Drept civil. Persoana fizică. Persoana juridică. Drepturile reale., op. cit., p. 111.

2 I. P Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit., p. 365.

3 Conform art. 47 C.fam. ,,filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul naşterii. Ea se dovedeşte prin certificatul constatator al naşterii."

4 În acelaşi sens, pentru ipoteza stabilirii pe cale judecătorească a filiaţiei copilului faţă de cel de al doilea părinte, G. Borai, Drept civil. Partea generală. Persoanele, op. cit., p. 321-322.

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com