- Asociaţiile constituite în vederea administrării şi exploatării terenurilor forestiere restituite formelor asociative de tip composesorate, obşti de moşneni, obşti de răzeşi, păduri grănicereşti şi altele asemenea dobândesc personalitate juridică prin hotărâre judecătorească pronunţată de judecătoria în a cărei rază teritorială se află terenurile respective. Hotărârea judecătorească se înscrie într-un registru special ţinut de judecătorie [art. 28 alin. (4) din Legea nr. 1 din 1 1 ianuarie 2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997].
72.2.4. Înfiinţarea persoanei juridice printr-un alt mod reglementat de lege.
Acest mod de înfiinţare al persoanei juridice a fost folosit, până în prezent, în următoarele cazuri:
- Statul român este declarat persoană juridică direct de lege (art. 25 din Decretul nr. 3 1 /1954 prevede că statul este persoană juridică);
- Asociaţiile de locatari au luat fiinţă de drept, de îndată ce au fost întrunite condiţiile prevăzute de art. 65 din Legea nr. 5/1973 şi de Statutul asociaţiilor de locatari aprobat prin Decretul nr. 387/1977. În prezent asociaţiile de locatari sunt obligate să
se transforme în asociaţii de proprietari;
- Misiunile diplomatice şi consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Guvernului (articolul unic al Legii nr. 37 /1991 ).
Capitolul II. Capacitatea civilă a persoanei juridice
73. Noţiune. Capacitatea civilă a persoanei juridice este o parte a capacităţii sale juridice, aceasta din urmă, denumită şi „capacitate de drept" fiind aptitudinea subiectului de drept de a avea drepturi şi obligaţii în orice ramură de drept. Ea apare astfel ca o capacitate juridică specializată, în domeniul dreptului civil, aşa cum persoana juridică
are o asemenea capacitate specializată şi în alte ramuri ale dreptului.
Nu există o definiţie legală a capacităţii civile a persoanei juridice dar ţinând seama de conţinutul său o putem defini astfel: capacitatea civilă a persoanei juridice este vocaţia acesteia de a avea drepturi subiective civile şi obligaţii civile (capacitatea de folosinţă), cumulată cu aptitudinea de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile, prin încheierea de acte juridice, de către organele sale de conducere (capacitatea de exerciţiu).
Remarcăm, chiar din definiţie, existenţa a două laturi ale capacităţii civile a persoanei juridice, care formează structura sa: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. Vom analiza în cele ce urmează aceste două laturi ale capacităţii civile a persoanei juridice.
