36
Persoana fizică
- plata valorii acestor bunuri, ori de câte ori restituirea nu mai este posibilă;
- remiterea preţului bunurilor înstrăinate cu titlu oneros către terţii de bună-cre-dintă.
1n temeiul art. 485 C.civ. posesorul de bună-credinţă al bunului frugifer dobândeşte proprietatea fructelor acestui bun astfel că moştenitorul de bună-credinţă nu va fi obligat să restituie fructele.
Buna-credinţă se prezumă astfel că sarcina probei relei-credinţe a moştenitorului îi revine celui care a reapărut.
Având calitatea de posesori, moştenitorii, indiferent dacă au fost de bună sau de rea-credinţă, nu vor putea fi obligaţi să restituie bunurile imobile dacă le-au posedat timp de 30 de ani iar posesia lor a fost o posesie utilă, astfel că au dobândit proprietatea lor prin uzucapiune. Chiar şi moştenitorul de rea-credinţă va putea uzucapa, nefiind nicio diferenţă între acesta, care posedă cunoscând faptul că autorul său este în viaţă
şi posesorul de rea-credinţă al bunului oricărei alte persoane.
În aceleaşi condiţii vor putea fi uzucapate şi bunurile mobile. 1
Moştenitorul de bună-credinţă nu va putea invoca însă dobândirea proprietăţii bunurilor mobile prin posesia de bună-credinţă prevăzută de art. 1909 C.civ. deoarece dispoziţia legală citată îi are în vedere numai pe terţii dobânditori de bună-credinţă
care dobândesc bunul de la un detentor precar căruia adevăratul proprietar i l-a încredinţat. 2
Dacă moştenitorul celui care a reapărut a decedat restituirea va putea fi pretinsă
moştenitorilor săi.
În ce priveşte raporturile dintre cel reapărut şi terţii dobânditori ai bunurilor sale trebuie să facem mai multe distincţii.
Astfel, dobânditorul de bună-credinţă cu titlu oneros al unui bun nu va putea fi obligat să-l restituie, cel reapărut având deschisă numai calea unei acţiuni în despăgubire împotriva moştenitorului înstrăinător. Este o excepţie de la principiul resaluta jure dantis resalvitur jus accipientis întemeiată pe principiul error cammunisfacitjus, care a condus şi la conturarea teoriei moştenitorului aparent. 3 Dobândind cu bună-credinţă şi cu titlu oneros un bun de la moştenitorul care este un proprietar aparent, terţul va deveni proprietar ex lege. 4
Terţul dobânditor de bună-credinţă cu titlu gratuit al unui bun imobil va fi obligat să-l restituie, el putând să-l acţioneze pentru evicţiune pe donator, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 828 alin. (2) şi (3) Cod civil.
1 Pentru uzucapiunea bunurilor mobile, a se vedea C. Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 317-3 18.
2 În sensul că numai terţii dobânditori de bună-credinţă care dobândesc bunul de la un detentor precar căruia adevăratul proprietar i l-a încredinţat pot invoca prevederile art. 1909
C.civ., a se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti Bălănescu, A. Băicoianu, Tratat de drept civil român, voi. II, p. 121, nr. 184; Tr. Ionaşcu, S. Brădeanu, Drepturile reale principale în R.S.R., Ed. Academiei, Bucureşti, 1976, p. 176; C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale, Universitatea Bucureşti, 1988, p. 201 .
3 Pentru problematica moştenitorului aparent, a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, op. cit., p. 69-71 .
4 Pentru teoria proprietăţii aparente, a se vedea C. Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, op. cit., p. 255-262.
