Vătămarea fătului
137
internaţionale în materia drepturilor copilului şi a bioeticii, msa conchide că „punctul de pornire al dreptului la viaţă (momentul în care se naşte dreptul la viaţă) ţine de marja de apreciere despre care Curtea consideră că trebuie recunoscută statelor, fie şi în cadrul unei interpretări evolutive a Convenţiei ( ... ). Motivele care impun această constatare sunt, pe de o parte, că majoritatea statelor nu au ajuns la soluţia recunoaşterii unei atare protecţii, iar, pe de altă
parte, că nu există un consens european asupra definiţiei ştiinţifice şi juridice a începutului vieţii" (parag. 82) 1.
În cadrul acestei „marje de reglementare", noua incriminare din art. 202 C.pen. constituie în dreptul român o componentă a protec
ţiei juridice a „copilului nenăscut" şi transpune, la nivelul dreptului penal, preocupările mai largi ale dreptului şi ale bioeticii privind protecţia embrionului uman, privind protecţia vieţii umane în întreg parcursul său, nu doar începând cu momentul instalării vieţii extrauterine2.
Intervenţia legislativă este, neîndoielnic, binevenită; în domeniul de care vorbim, lacuna legislativă anterioară generase o
serie de practici greşite, prin care instanţele căutau să încadreze penal fapte ale cadrelor medicale ce avuseseră drept consecinţă
pierderea sarcinii ori decesul nou-născutului.
Spre exemplu, într-o cauză, medicul a fost condamnat pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu prevăzută de art. 249 C.pen.
anterior, instanţa motivând în sensul că „vătămarea intereselor personale ale părţii vătămate s-a produs prin nerespectarea dreptului de a fi informată în mod corespunzător cu privire la procedurile medicale, a dreptului la ocrotirea sănătăţii, a dreptului la viaţă, 1 Cu privire la „frontierele dreptului la viaţă", a se vedea J.F. Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 99- 1 12; o analiză a jurisprudenţei Curţii europene a drepturilor omului cu privire la momentul la care se naşte dreptul la viaţă şi cu privire la protecţia embrionului uman, în C. Bârsan, Convenţia europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 20 1 O, p. 66-76.
2 V Cioc/ei, în G. Bodoroncea, V Cioc/ei, I. Kuglay, L. Lefterache, T Manea, I. Nedelcu, F.M Vasile, Codul penal. Comentariu pe articole.
ed. a 3-a, revizuită şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2020, p. 7 1 5.
