Consideraţii preliminare. Precizări logice şi terminologice
3
Mai mult, se vorbeşte despre un „drept al sănătăţii"1 - căruiadreptul medical i-ar fi numai „o componentă infimă"2, identificându-se, totodată, în cadrul acestei ramuri, şi un „drept penalmedical", alături de „dreptul penal sanitar", de „dreptul penalfarmaceutic" ori de „dreptul penal al profesiei de infirmier" 3•
De ce este însă important de stabilit dacă putem sau nu vorbidespre o ramură de drept, mai cu seamă într-o lucrare destinată
practicienilor? În principal, pentru că rezolvarea acestei problemeduce şi la rezolvarea aceleia privind regulile de interpretare anormelor din domeniul sănătăţii, atunci când ele intră în conflict sauîn concurs cu alte norme. Ce-i drept, chestiunea are consecinţe maiimportante în dreptul civil ( civil în sens larg, adică extra-penal), şimai puţin în penal, aşa cum am să arăt îndată.
Întâi, este de observat că principala reglementare a domeniului,Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată4 (în continuare, Legea sănătăţii), deşi are dimensiunile unuicod, nu are trăsăturile unui astfel de act normativ5• Legea conţine,într-adevăr, dispoziţii din diverse domenii interesând sănătatea, darea face doar o simplă alăturare a normelor, nu o integrare a lor,sistematizată, iar terminologia este inconsecventă şi neunitară,ducând la suprapuneri şi contradicţii; fiind astfel alcătuită, această
lege nu are aptitudinea de a genera principii, cărora să li se subordoneze unitar normele cu caracter general ori special; chiar şi delimitarea dintre aceste două categorii în interiorul legii este de multeori greu de făcut.
1 De exemplu, I. Turcu, Dreptul sănătăţii, Frontul comun al medicului şi juristului, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 20 1 O.
2 P. Mistretta, Droit penal medical, Editions Cujas, Paris, 2013, p. 19-35.
3 Ibidem.
4 M.Of. nr. 652 din 28 august 20 15.
5 Potrivit art. 1 8 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată (M.Of. nr. 260
din 21 aprilie 20 I O), ,,în vederea sistematizării şi concentrării legislaţiei,reglementările dintr-un anumit domeniu sau dintr-o anumită ramură dedrept, subordonate unor principii comune, pot fi reunite într-o structură
unitară, sub formă de coduri".
