6
Un pic de teorie
a actului medical exercitat împotriva voinţei pacientului 1; în legătură cu stabilirea răspunderii penale individuale când actul medical este prestat de mai mulţi profesionişti 2; sau când mă voi referi la raportul dintre fapta persoanei fizice şi răspunderea persoanei juridice3•
Art. 653 alin. (5) din Legea sănătăţii statuează, de altfel, că
răspunderea civilă reglementată prin această lege nu înlătură
angajarea răspunderii penale, dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii. Textul este de o vădită inutilitate, de vreme ce, de principiu, răspunderea de drept civil coexistă
cu cea penală, iar răspunderea civilă reglementată de Legea sănătăţii este una cu caracter strict reparator, condiţionată de existenţa unui prejudiciu, şi nu cu caracter sancţionator.
Cât priveşte a doua problemă, legată de semnificaţia, de conţinutul juridic al unor noţiuni de specialitate medicală pe care le regăsim în legislaţia din acest domeniu, demersul nu este la fel de facil. De aceea, am alocat secţiunea următoare „traducerii" în drept penal a principalelor noţiuni cu care operăm în cadrul răspunderii penale pentru malpraxis, şi anume a noţiunii înseşi de malpraxis ( căreia legiuitorul civil i-a ataşat o definiţie inadecvat construită) şi a conceptului de act medical (pe care - poate mai bine - legiuitorul l-a lăsat fără vreo definiţie legală).
Secţiunea a 2-a. Malpraxis. Sensul autonom
al noţiunii de eroare medicală; ce (nu)
înţelege legiuitorul prin malpraxis
Cea mai importantă noţiune care, ţinând de domeniul medicinei, constituie totodată şi o instituţie de drept, este aceea de malpraxis.
„Malpraxis" semnifică, etimologic, o practică greşită. Înţelesul său nu include, evident, domeniul medical; riguros corect, strict 1 Infra, Titlul IV, Capitolul I, Secţiunea a 2-a.
2 Infra, Titlul II, Capitolul I, Secţiunea 1 , §2.
3 Infra, Titlul III, Capitolul III.