„Răspunderea penală pentru malpraxis medical” de Irina Kuglay

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!

Go to page:

Text Size:

288

Un pic de procedură {penală, desigur)

Pentru aceleaşi motive, după efectuarea unei constatări medicolegale, atunci când este evident că se impune (şi) efectuarea unei expertize, organele de urmărire penală, în loc să o dispună, solicită

doar avizarea actelor de constatare.

De altfel, cu caracter izolat, se regăsesc în motivările instanţelor şi abordări contrare acestei practici greşite, abordări pe care le recomand ca bune practici. Spre exemplu, verificând legalitatea soluţiei de netrimitere în judecată adoptată de către procuror într-un caz privind investigarea decesului unei persoane supuse unei intervenţii chirurgicale, instanţa de recurs a stabilit că „este corectă constatarea (primei instanţe - n.a.) cu privire la diferenţa dintre avizarea unui raport de autopsie şi efectuarea unei expertize medico-legale ( ... ), întrucât raportul de autopsie şi avizarea şi completarea acestuia nu au valoarea unei expertize" 1 •

Mai mult, pentru raţiuni ţinând, între altele, de caracterul echitabil al procedurii, Curtea europeană a drepturilor omului a condamnat în mai multe rânduri România pentru neepuizarea probatoriului în cazuri de malpraxis în care nu s-au efectuat, pentru motive precum cele amintite, expertizele a căror necesitate organele judiciare o constataseră 2.

Această practică, din păcate majoritară, trebuie reconsiderată, dându-se normelor de drept intern interpretarea conformă cu cele convenţionale.

În egală măsură, principiul legalităţii procesului penal ar trebui să împiedice organul judiciar să acorde prevalenţă unei dispoziţii dintr-o hotărâre de guvern, care contravine flagrant principiului aflării adevărului prevăzut de art. 5 C.proc.pen.

Totodată, suveranitatea organului judiciar în a aprecia asupra necesităţii administrării unei probe nu poate fi în nicio situaţie îngrădită de aprecierea unui organ nejudiciar, precum expertul medico-legal, fie el unul ce funcţionează în cadrul unei comisii de avizare. Probele în procesul penal trebuie să rămână la dispoziţia exclusivă a organului judiciar. Este, de aceea, cu atât mai 1 Trib. Braşov, decizia penală nr. 772/2006, nepublicată.

2 Hotărârile din 16 februarie 20 1 O, Eugenia Lazăr c. României, şi din7 iunie 20 1 1 , Baldovin c. României.