-+ dubla legătură de cauzalitate - nu trebuie reţinută doar materialmenteîntre fapt şi rezultat, ci şi între caracterul greşit sub aspect profesional al fapteişi rezultat; de esenţa răspunderii profesionale nu este a stabili ce rezultat aavut o anume conduită ( de cele mai multe ori este de domeniul evidenţei), cidacă încălcarea vreunei obligaţii profesionale a dus la acel rezultat (Titlul II,Capitolul I, Secţiunea a 3-a, §3);
-+ metoda adecvată, cea a imputării obiective (Titlul II, Capitolul I,Secţiunea a 3-a, §3);
- conduita greşită a creat o stare de pericol - a produs un risc nepermispentru actul medical (altul decât cel inerent);
- starea de pericol s-a concretizat în rezultat = rezultatul este produs de aceastare de pericol (chiar dacă nu exclusiv de ea) şi nu are altă cauză (exclusivă).
✓ Nu există legătură de cauzalitate - clasare, art. 1 6 alin. (I) lit. b) teza IC.proc.pen.; e greşit să se mai pună probleme ţinând de latura subiectivă
✓ Există legătură de cauzalitate (între caracterul greşit al conduitei şirezultatul care nu este cel inerent actului medical) -+ analiza continuă înlatura subiectivă
- risc deviat, risc egal, risc neprotejat - înlătură cauzalitatea;
- atenţie la obligaţiile de supraveghere; conţinutul obligaţiei(supraveghere permanentă, verificare periodică) şi fundamentul ei(raţiunea obligaţiei - ce anume face necesară supravegherea)determină sfera riscurilor protejate sau neprotejate;
- acelaşi tip de riscuri este influenţat şi de natura de rezultatsau de diligenţă a obligaţiilor profesionale (în cazul celor derezultat, categoria riscului neprotejat poate fi semnificativ redusă
în comparaţie cu cazul celor de diligenţă);
- pierderea şanselor de vindecare sau supravieţuire - nu constituie urmare; sunt criterii pentru stabilirea legăturii de cauzalitate;
- până la stabilirea legăturii de cauzalitate este greşit (inutil)să se pună problema vinovăţiei (dacă putea să prevadă).
304
Răspunderea penală pentru ma/praxis medical
Etapa a 4-a. Se verifică vinovăţia
-> Condiţia trebuia să prevadă - dacă s-a ajuns până aici, este deja dovedită (vezi Etapa 1): identificarea unor obligaţii cu caracter profesional are semnificaţia că profesionistul căruia îi revin trebuie să cunoască riscurile (urmările) neîndeplinirii lor (identificându-se un standard profesional, în principiu nu se va putea susţine că profesionistul nu ar trebui să prevadă consecinţa nerespectării lui); după stabilirea raportului de cauzalitate dintre conduită şi deces sau vătămare, în cele mai multe dintre situaţii nu mai rămâne practic de verificat decât dacă în concret vreuna dintre împrejurările obiective, exterioare făptuitorului, nu l-au împiedicat pe făptuitor să prevadă rezultatul (Titlul II, Capitolul I, Secţiunea a 4-a, §2);
-> Condiţia putea să prevadă = se verifică dacă nu există circumstanţe care, în concret, îl puteau împiedica să prevadă (Titlul II, Capitolul I, Secţiunea a 4-a, §3).
✓ Nimic nu îl împiedica, în concret, să prevadă - fapta constituie infracţiune
✓ Nu putea să prevadă - fapta este săvârşită fără vinovăţie - clasare -
art. 1 6 alin. ( 1 ) lit. b) teza a II-a C.proc.pen.
- ,,trebuia şi putea să prevadă" nu reprezintă o singură condiţie, sunt două;
- ,,putea" se analizează după ce s-a stabilit că „trebuia" şi numai dacă s-a stabilit că „trebuia"; aşadar, când se constată că „nu trebuia"
să prevadă, nu se mai discută dacă în concret „ar fi putut";
