30
Un pic de teorie
De altfel, jurisprudenţa nu a ezitat să recurgă la normele infralegale, dar şi la actele fără caracter nonnativ ( ca acelea pe care le-am trecut în revistă) pentru a stabili conduita pe care era obligat să o aibă cadrul medical; în egală măsură, şi făptuitorii, în exercitarea dreptului la apărare, au utilizat atare instrumente pentru a susţine că nu le revenea una sau alta dintre obligaţii, ori pentru a demonstra caracterul conform cu standardele general acceptate ale actului medical; pentru motivele arătate, considerente precum cele din exemplele de mai jos îşi păstrează valabilitatea:
- ,,obligaţiile personalului medical sunt prevăzute în legile care reglementează exercitarea profesiei, în Codul de deontologie adoptat în cadrul profesiei, în Constituţie, precum şi în alte izvoare de drept. Art. 53 din Cod prevede că, în vederea stabilirii diagnosticului, tratamentului adecvat şi în evitarea complicaţiilor previzibile la pacientul aflat în îngrijirea sa, medicul trebuie să dea dovadă de diligenţă maximă. În acest scop, trebuie să consacre toată conştiinciozitatea şi timpul necesar, ajutându-se, dacă este cazul, de metodele ştiinţifice cele mai avansate în materie şi recurgând la consulturi cât mai competente ( ... ). Potrivit art. 23, 24
din Cod, medicul poate utiliza numai aparate de diagnostic sau tratament autorizate şi pentru mânuirea cărora are pregătire sau suficientă practică. Dacă în urma examinării sau în cursul tratamentului medicul consideră că nu are suficiente cunoştinţe sau experienţă pentru a asigura o asistenţă corespunzătoare, va solicita un consult prin orice mijloace cu alţi specialişti sau va îndruma bolnavul către aceştia. Din Fişa postului medicului de gardă întocmită de Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău rezultă că medicul de gardă poate apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul Spitalului, chemându-l la nevoie de la domiciliu"' ;
- faţă de apărările inculpatului, care s-a referit la „protocolul pentru durere toracică în urgenţă" din „Ghidul de resuscitare al Consiliului European de Resuscitare publicat în 2005" şi în
„Ghidul privind sindroame coronariene acute 2009 al Societăţii Europene de Cardiologie", ori la „Ghidul Consiliului European de Resuscitare", o instanţă arată: ,,Un medic rezonabil, profesionist, 1 Jud. Buzău, sentinţa penală nr. 329/20 1 5, nepublicată.
