70
Infracţiunile asociate ma/praxisului comise de persoana fizică
jurisprudenţă, cât şi în doctrină 1• În Codul penal actual ea este expres reglementată, în art. 1 7, care prevede că „infracţiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârşită
şi prin omisiune când: a) exista o obligaţie legală sau contractuală
de a acţiona; b) autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului"; Codul penal a preluat condiţiile în care un fapt omisiv poate constitui elementul material al unei infracţiuni pe care, anterior, în lipsa unei reglementări exprese, le stabilise doctrina.
În art. 17 C.pen., legiuitorul român a reglementat restrictiv2
condiţiile în care o omisiune poate realiza elementul material al unei infracţiuni comisive: fie exista o obligaţie legală sau contractuală a autorului omisiunii de acţiona, fie autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat o stare de pericol care a înlesnit rezultatul.
a.1. Existenţa unei obligaţii de a acţiona în sarcina profesionistului din domeniul medical
În esenţă, condiţia este realizată atunci când putem identifica o obligaţie a cadrului medical de a preveni producerea rezultatului; desigur, obligaţia este de cele mai multe ori de mijloace, nu de rezultat, dar pasivitatea titularului ei va avea semnificaţia elementului material al unei infracţiuni omisive improprii, element material apt de plano să angajeze răspunderea penală.
Cea mai importantă condiţie pentru a putea considera un act omisiv ca fiind element material al unei infracţiuni este identificarea unei obligaţii de a împiedica, de a preveni producerea rezultatului. O astfel de obligaţie, de a împiedica producerea rezultatului tipic al unei infracţiuni, nu poate exista cu caracter general, în sarcina tuturor/oricărui subiect de drept. Ea există, în principiu, numai atunci când „între persoana ţinută să acţioneze şi valoarea 1 Pentru o trecere în revistă a problemelor conceptuale pe care le ridică
reglementarea infracţiunii comisive prin omisiune, a se vedea C. Nicorici,
Fundamentul teoretic al comisiunii prin omisiune, în CDP nr. 1/20 1 9,p. 29-52.
2 F. Streteanu, D. Niţu, op. cit., p. 287.
