În al doilea an, competenţele sociale tot mai crescute ale copilului îl ajută să înţeleagă mai bine şi situaţii sociale mai complexe. Pentru a deveni o fiinţă „socială", el are nevoie de modele şi exemple, dar mai ales de ocazii în care să poată observa şi în care să poată exersa.
Această nevoie a copilului constituie impulsul pentru o nouă
fază de evoluţie a întregii familii. Pe drumul spre echilibru, fiecare trebuie să schimbe ceva din propriul comportament de până acum. Noi strategii sunt necesare. Familia îşi va atinge scopul când fiecare dintre membrii ei - atât copilul, cât şi tata şi mama - îşi va găsi „locul" potrivit pentru el şi pentru ceilalţi.
Dar până acolo mai pot apărea câteva obstacole pe drum.
CÂND BEBELUSUL NU COLABOREAZĂ
De la faza „diadei" protectoare, trecând prin cea a lui „eu şi tu", drumul se continuă acum spre prima formă de „noi". Dar uneori copiii reuşesc să pună beţe în roate chiar şi celor mai bune planuri. Sau cel puţin aşa pare. Acesta a fost şi cazul Leilei.
Leila avea deja 12 luni şi încă tot nu voia, mai deloc, să
petreacă timp doar cu tatăl ei, în doi. Nici măcar pentru o scurtă perioadă. Iar tata avea atât de multe idei bune despre ce şi-ar dori să facă împreună cu ea! Leila voia să fie mai degrabă
cu mama. Această situaţie îi supăra şi îi apăsa atât pe mamă, cât şi pe tată, pentru că le crea multe obstacole în viaţa de zi cu zi. Ca să nu mai vorbim de problemele de somn pe care Leila le mai avea în plus, pe lângă asta!
Şi nouă, în secţie, ne-a fost greu cu faptul că Leila nu se putea despărţi de mama ei. Ne întrebam cum am putea oare, în aceste condiţii, să înregistrăm un material video doar cu tata
