®
mamă a primit-o la rândul ei, pe vremea când era ea copil, şi ceape care o primeşte în prezent ( de la partenerul ei) .
La începuturile ei, dragostea maternă este la fel de vulnerabilă ca bebeluşul însuşi. Sentimentul mamei de a fi la fel desensibilă ca bebeluşul reprezintă unul dintre primele semne aleapariţiei sentimentelor materne. Mamele care au fost întrebatemai târziu despre această etapă din viaţa lor povestesc despreemoţiile puternice pe care le-au trăit şi despre sensibilitatea lorneaşteptat de ridicată. ,,Nu mai puteam suporta anumite mirosuri!", ,,Nu mă mai puteam uita nici măcar la cele mai inofensivefilme poliţiste!", ,,Izbucneam tot timpul în plâns". Similar perioadei de sarcină, mamele pot fi acum profund emoţionale, plinede contradicţii, dificile, ciudate şi chiar de-a dreptul ilogice sauaparent iraţionale.
Formând cu bebeluşul o diadă, şi mama devine la fel de vulnerabilă şi de sensibilă ca bebeluşul însuşi. În mod reciproc, şipentru bebeluş, lucrurile stau exact la fel. De cele mai multe ori,el se simte asa cum se simte mama. Dacă ea este fericită si rela-
'
'
xată, tot astfel este şi el.
Faptul că bebeluşii mici reacţionează, la rândul lor, atât de finla stările celor din jur ţine de capacităţile lor excepţionale. Spredeosebire de noi, adulţii ( care ne-am pierdut de mult această abilitate), bebeluşii sunt capabili să perceapă şi să înţeleagă multmai bine semnele corporale ale fricii, stresului sau stării de bine.
Aceste stări emoţionale nu ne modifică doar vocea, ci şi mirosulpe care îl emanăm, transpiraţia, respiraţia, tensiunea musculară
şi chiar rezistenţa electrică a pielii. Cu alte cuvinte, un bebeluş
poate auzi, gusta, simţi trăirile persoanelor cele mai importanteşi mai apropiate lui.
O mamă fericită care, simţindu-se protejată �i susţinută, îşipoate dezvolta dragostea maternă incipientă este cel mai bunlucru care i se poate întâmpla unui bebeluş.
