78 Limbaj şi comunicare. Elemente de pragmattcă lingvistică
(3) Pesimism interacţionai: formularea explicită a presupunerii că este puţin probabil ca receptorul să vrea sau să poată
realiza o anumită acţiune.
ex. : Aţi putea să-mi aduceţi cartea mâine? (cf. şi folosirea condiţionalului în locul indicativului)
Nu ştiu dacă mâine m-aţi putea primi la consultaţii.
(4) · Reducerea gradului de interferenţă, prin apelul la elemente sau construcţii restrictive sau la litotă.
ex. : Vreau numai să ...
Nu vreau decât să ...
Aveţi un minut liber?
Dă-mi numai un strop de cafea.
(5) Exprimarea deferenţei prin diverse mijloace, printre care selectarea formelor adresării sau ale referirii. În general, atitudinea deferentă presupune diminuarea propriei personalităţi , concomitent cu tratarea partenerului ca superior; cu alte cuvinte,o astfel de atitudine se bazează pe recunoaşterea asimetriei sociale a colocutorilor. Caracterul strategic al deferenţei este determinat de faptul că, admiţând superioritatea socială a receptorului, emiţătorul reduce potenţialul agresiv al actului performat, sugerând imposibilitatea de a-i impune ceva celui căruia i se adresează.
ex. : Sunteţi singura persoană care m-ar putea ajuta: nu sunt În
stare să Înţeleg cum funcţionează dispozitivul acesta.
O strategie similară funcţionează şi în cazul mulţumirilor adresate cu iva (cel ca re m u lţumeşte exag erează l a u d e l e , ce lălalt îşi minimalizează acţiunea) sau în cazul complimentelor.
(6) Formularea de scuze, în diverse moduri:
• admiţând că produci un deranj:
ex. : Ştiu că aveţi mult de lucru, dar .. . .
Sper să nu vă deranjez prea tare dacă . . .
lmi dau seama că vă deranjez, dar. ..
• indicând ezitarea:
ex. : N-aş vrea şă vă Întrerup, dar. ..
Mi-e greu să vă răspund la Întrebarea asta, dar. ..
• indicând motive imbatabile:
ex. : Mi-e imposibil să găsesc o soluţie.
Nu reuşesc deloc să Înţeleg argumentele autorului.
