O înserare de vineri,
căldura sălcie a ceaiului negru
şi un poem revival -
se află înăuntrul clipei
ca într-o gară veche, uitată
în melancolia nesfârşitelor distanţe.
Două inimi gotice
se zbat, prinse în plasa de păianjen
a emoţiei care devorează tot.
Rămân în urmă visuri
abandonate pe liniile lungi, în ruină;
40 • Magda Grigore
viaţa de noapte a sentimentelor
pulsează în sala de aşteptare
unde, verticale, două trupuri
tind ca zidurile îndrăzneţe spre infinit.
Sentimentele aşteaptă cu arcurile frânte, dorinţele ca nişte ogive
sprijină osatura aceluiaşi acoperiş;
doar ochii visători pulsează
prin marile lor suprafeţe vitrate.
Două inimi gotice se zbat,
prinse în plasa de păianjen a emoţiei
care devorează tot.
Fereastra taie orizontul serii,
ecoul cuvintelor geme înăbuşit în pereţi, gândurile se smulg din amintiri neînţelese şi se fac coloane de sprijin
pentru clipa care ia forma unei flăcări gata să se întindă între noi
ca un viaduct ...
În numele poemului • 41
Singuri,
închişi în noi înşine,
străini de Duminicile Ortodoxiei -
într-un martie în care Dumnezeu
