2. Mari teorii etice din istoria filosofieicalcul a fericirii, cunoscută sub numele de „calcul hedonistic", careîncearcă să cuantifice plăcerile şi durerile rezultate din acţiunispecifice pentru a determina cea mai morală cursă de acţiune.
John Stuart Mill, un alt pionier al utilitarismului, aducecontribuţii semnificative la teoria iniţială, punând un accent maimare pe calitatea plăcerilor, nu doar pe cantitate. Mill distingeîntre plăcerile inferioare, asociate cu satisfacţiile corporale, şicele superioare, legate de facultăţile intelectuale şi morale,argumentând că „este mai bine să fii o fiinţă umană nesatisfăcută
decât un porc satisfăcut; e mai bine să fii un Socrate nesatisfăcutdecât un nebun satisfăcut. Iar dacă nebunul sau porcul sunt dealtă părere, aceasta se datorează faptului că ei cunosc numai olatură a problemei" 22•
Utilitarismul se aplică într-o varietate de contexte etice,oferind o bază pentru decizii în politici publice, etica afacerilor,bioetică şi dileme morale cotidiene. De exemplu, în elaborareapoliticilor publice, utilitarismul poate justifica măsuri carepromovează bunăstarea generală, chiar dacă acestea implică
sacrificii pentru anumite grupuri. În etica afacerilor, poate oferio justificare pentru acţiuni care maximizează bunăstareaangajaţilor şi clienţilor.
Utilitarismul a fost supus unei critici intense şi variate.
Una dintre principalele provocări este problema calcululuiutilitar, adică dificultatea de a anticipa şi evalua toateconsecinţele unei acţiuni. De asemenea, criticii subliniază
potenţialul utilitarismului de a justifica acţiuni care par intuitiv 22 John Stuart Mill, Utilitarismul, Traducere de Valentin Mureşan, Editura Alternative, 1994, pp. 22-23.
33