hârtie cu raster. Aceasta însă nu mai era vizibilă în varianta finală
a tabloului.
8. Despre van Ouwater şi perspectivă, vezi E. Panofsky, Early Netherlandish Painting (1953 ), Icon Editions, New York, 1971, voi. I, pp. 242 şi urm., 319 şi urm. şi J.E. Snyder, ,,The Early Haarlem School of Painting. Ouwater and the Master of the Triburtine Sybil", The Art Bulletin, XLII, 1960, pp. 39-55 (în special pp. 40-42).
9. Van Ouwater urmează aici evident concepţia plastică a lui Dirk Bouts. Trebuie însă remarcat că deja Carei van Mander sublinia originalitatea pictorului (vezi Das Leben der niederlandischen und deutschen Maler, 1617, traducere germană de Hans Floerke, Miinchen-Leipzig, 1906, voi. II, pp. 67-69).
10. Despre aceasta vezi V.I. Stoichiţă, L'Instauration du tableau.
Metapeinture a l'aube des Temps Modernes, Meridiens-Klincksieck, Paris 1993 [vezi şi Instaurarea tabloului: Metapictura în zorii Timpurilor Modeme, trad. din franceză de Andrei Niculescu, Meridiane, Bucureşti, 1990 - n. ed.].
11. Despre aceasta, recent, N. Bryson, Looking at the Overlooked.
Four Essays on Still Life Painting, Harvard University Press, Cambridge (Mass.), 1990, pp. 152 şi urm.
12. Svet!ana Alpers, The Art of Describing. Dutch Art in the Seventeenth Century, University of Chicago Press, Chicago, 1983.
13. Fundamental pentru aceasta este W. Kemp, 1983, pp. 56-66.
14. Vezi H. Rand, Manet's Contemplation of the Gare St. Lazare, University of California Press, Berkeley, 1987, pp. 82 şi urm. şi J.H. Rubin, Manet's Silence, Harvard University Press, Londra şi Cambridge, 1994.
15. Cercetarea s-a ocupat pe larg doar cu „preistoria" acestui motiv ( vezi Margarete Koch, Die Ruckenfigur im Blid. Von der Antike bis zu Giotto, A. Bongers, Recklinghausen, 1965 ). Despre semnificaţia sa în secolul al XIX-iea, importante observaţii la W. Kemp, 1983, pp. 77 şi urm.
1 00
