Gillian a încuviinţat. Sacrificiul lui Toshio nu fusese în zadar.
— Acum problema noastră sunt micuţii din spatele nostru. Trebuie să ne descotorosim de ei într-un fel sau altul. Poate vom reuşi să ne ascundem în spatele uriaşei planete gazoase. Când putem să ajungem acolo?
— E greu de calculat, Gillian. Poate într-o oră. Nu putem să suprasolicităm sistemul şi mai ducem după noi şi o masă în excesss.
Tsh’t a ascultat legătura, concentrându-se.
— Cei care sunt în spatele nostru au încetat aproape să se mai lupte între ei. Poate sunt avariate navele, dar cred că cel puţin două din avangardă vor reuşi să ne prindă din urmă înainte să ajungem la gigantul gazosss.
Gillian s-a uitat pe ecranul holografic. Kithrup era o minge într-un colţ, pe fundalul bătăliei strălucitoare. Din această parte, o înşiruire de puncte minuscule îi indica pe cei care se ţineau după Streaker.
Pe celălalt ecran a început să crească un glob pastel. O lume enormă de gaz rece, similară cu Jupiter, se apropia de ei încet, dar perceptibil.
Gillian a fluierat.
— Păi, dacă nu putem să ne îndepărtăm, bănuiesc c-am putea încerca o ambuscadă.
Tsh’t a fixat-o cu privirea.
— Gillian, sunt nave de război! A noastră e doar una de recunoaştere din clasa Sssnark, sssupraîncărcată pe deasupra!
Gillian a surâs cu maliţiozitate.
— Draga mea, lucrurile s-au cam schimbat. Învelişul thennanin va face mai mult decât să ne încetinească şi poate vom încerca un lucru la care nu se aşteaptă nimeni.
Nu a mai adăugat că, dacă ar fi avut posibilitatea, ar fi preferat să stea aproape de sistem, sperând la un miracol.
— E bine fixat tot materialul?
— E procedura ssstandard. Deja am parcurs-o.
— Bine. Spune-le tuturor să plece din încăperea principală. Şi să-şi pună centura de siguranţă unde pot.
Tsh’t a transmis ordinul, apoi s-a întors cu o expresie întrebătoare.
Gillian i-a explicat.
— Ne mişcăm lent pentru că suntem supraîncărcaţi, nu? Ne vor împuşca înainte de a reuşi să ne adăpostim în spatele gigantului gazos, ca să nu mai vorbim de distanţa necesară pentru a trece pe turaţie maximă. Spune-mi, Tsh’t, ce ne îngreunează atât de mult?
— Învelişul astronavei thennanine!
— Şi ce altceva?
Tsh’t s-a uitat nedumerită la ea. Gillian i-a spus o ghicitoare.
*Atingere vie
Substanţă a mişcării –
*Ca aerul, uitat,
Până dispare!*
Tsh’t continua să o privească nedumerită. Apoi a înţeles şi a făcut ochii mari.
— Da, un truc pe cinste. Ar putea să meargă. Sunt mulţumită că mi-aţi zis. Echipajul va trebui să se pregătească.
Gillian a încercat să atingă apa cu degetele, dar nu a reuşit.
— Costumele spaţiale! Ai dreptate. Tsh’t, ce m-aş face fără tine?
114
GALACTICI
— Bătălia minoră dintre toate forţele rămase pare să se fi îndepărtat de planetă, a raportat un războinic Paha. Pleacă pe rând de lângă Kithrup, urmărind un vas mai degrabă mare.
Krat, regina Soro, a terminat de despicat o prună ling, străduindu-se să-şi ascundă tremurul nervos al braţului stâng.
— Eşti în stare să identifici pe cine urmăresc?
— Nu pare să fie prada. Din discreţie, luptătorul Paha a ignorat uşurarea evidentă care o cuprinsese pe stăpâna flotei când auzise asta. E prea mare să fie nava terestră. Pentru moment, am identificat-o ca fiind o navă thennanină avariată, deşi…
— Da? a întrebat Krat cu viclenie.
Paha a ezitat.
— Se comportă ciudat. E neobişnuit de masivă, iar motoarele ei fac un zgomot asemănător celor tymbrimiene. E deja prea departe ca să ne dăm seama exact.
