Da, copacii vor fi atât de puţini
Încât un copil îi va putea număra.
Iată, va veni ziua când toate acestea
Se vor petrece pe pământ
Şi tot ce v-au lăsat părinţii în cămară
Se va transforma în fum,
Pentru că voi n-aţi ascultat pe Tatăl vostru Ceresc
Şi Maica voastră Pământească
Şi aţi distrus Legea Sfântă.
Oh, Tu vei despica cerurile
Şi vei coborî
Şi munţii se vor topi puternic în prezenţa Ta.
Când mâna Ta va arăta puterea Legii Tale,
Tu vei cobori furios.
Munţii se vor topi în prezenţa Ta
Şi focuri insuportabile vor arde.
Iată, Tu eşti mânios pentru că noi am păcătuit.
Noi suntem asemănători mării tulburate, când nu este liniştită
Ale cărei ape adună noroi şi murdărie.
Noi credem în vanitate şi am spus minciuni;
Picioarele noastre aleargă spre rău;
Pustiirea şi distrugerea sunt în drumul nostru.
Noi orbecăim asemenea orbului,
Ne împiedicăm în miezul zilei ca în toiul nopţii.
Noi ne aflăm în locuri dezolante ca nişte oameni morţi.
Dar acum, O, Tată Ceresc,
Tu eşti Tatăl nostru.
Noi suntem argila, Tu eşti Olarul,
Şi noi toţi suntem poporul Tău.
Oraşele Tale sfinte sunt un pustiu,
Pădurile Tale sunt distruse,
Întregul Tău Pământ este devastat.
Sfânta şi frumoasa noastră casă
Unde părinţii noştri Te lăudau pe Tine
Este arsă de foc.
Chiar vechea cunoaştere a Părintelui Enoh
Este călcată în picioare în praf şi cenuşă.
Şi eu privesc Pământul şi, iată,
El este fără formă şi gol.
La fel, şi cerurile sunt fără lumină.
