„Când vă deschideţi ochii dimineaţa, chiar înainte ca Îngerul Soarelui să vă cheme corpul, spuneţi-vă vouă înşivă aceste cuvinte şi permiţându-le să producă ecou în spiritele voastre, deoarece cuvintele sunt asemănătoare frunzelor moarte, când în ele nu mai există viaţa spiritului. Spuneţi deci aceste cuvinte: «Eu intru în Grădina Infinită şi eternă a misterelor, spiritul meu în uniune cu Tatăl Ceresc, corpul meu în uniune cu Maica Pământească, inima mea în armonie cu fraţii mei, Fiii Oamenilor, dedicându-mi spiritul meu, corpul meu şi inima mea Învăţăturii sfinte, pure şi salvatoare, acea Învăţătură care în vechime era cunoscută lui Enoh.»”
„Şi, după ce aceste cuvinte au intrat în spiritul vostru, în prima dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Maica Pământească şi cu mine suntem una. Respiraţia Ei este respiraţia mea; sângele Ei este sângele meu; oasele Ei, carnea Ei, organele Ei interne, ochii şi urechile Ei sunt oasele mele, carnea mea, organele mele interne, ochii şi urechile mele. Niciodată nu mă voi despărţi de Ea şi totdeauna Ea îmi va hrăni şi susţine corpul meu.» Şi voi veţi simţi puterea Maicii voastre Pământeşti curgând prin corpul vostru asemenea râului când apele sale sunt umflate de ploi şi este puternic şi face zgomot mare.”
„Şi în a doua dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Pământului, fă fecundă sămânţa mea şi cu puterea ta dă viaţă corpului meu.» Întocmai cum sămânţa voastră creează o viaţă, tot aşa are loc scurgerea în pământ a seminţei Îngerului Pământului: în iarbă, în sol, în toate fiinţele vii care cresc pe sol. Aflaţi, O, Fii ai Luminii că acelaşi Înger al Pământului care transformă sămânţa voastră în fiii voştri, transformă, de asemenea, mica ghindă în acest măreţ stejar şi face grâul purtător de sămânţă să crească pentru pâinea Fiului Omului. Şi nu este nevoie ca sămânţa corpului vostru să intre în corpul femeii pentru a crea viaţă; pentru că puterea Îngerului Pământului poate crea atât viaţa spiritului cât şi viaţa corpului fără ea.”
„Şi în a treia dimineaţă, după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Vieţii intră şi dă putere membrelor corpului meu.» Şi cu aceste cuvinte îmbrăţişaţi Arborele Vieţii, aşa cum îmbrăţişez Eu acest stejar şi veţi simţi puterea Îngerului Vieţii curgând prin braţele voastre, picioarele voastre, şi toate părţile corpurilor voastre; la fel cum seva curge în arbori primăvara, scurgându-se chiar şi în afara trunchiului, tot aşa Îngerul Vieţii inundă corpul vostru cu puterea Maicii Pământeşti.”
„Şi în a patra dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Bucuriei coboară pe pământ revărsând frumuseţe şi bucurie tuturor copiilor Maicii Pământeşti şi ai Tatălui Ceresc.» Şi vă veţi duce în câmpurile cu flori după ploaie şi veţi aduce mulţumiri Maicii Pământeşti pentru mirosul plăcut al acestora; pentru că, adevăr zic vouă, o floare nu are alt scop decât să aducă bucurie în inima Fiului Omului. Şi voi veţi asculta cu urechi noi cântecele păsărilor şi veţi vedea cu ochi noi culorile Soarelui la răsărit şi la apus; şi toate aceste daruri ale Maicii Pământeşti vor face ca bucuria să izvorască în voi la fel ca un izvor care apare brusc într-un loc pustiu. Şi voi trebuie să ştiţi că nimeni nu poate veni în faţa Tatălui Ceresc dacă Îngerul Bucuriei nu-l lasă să treacă; pentru că în bucurie a fost creat Pământul şi în bucurie, Maica Pământească şi Tatăl Ceresc au dat naştere Fiului Omului.”
„Şi în a cincea dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Soarelui, intră în corpul meu şi mă îmbăiază în focul vieţii.» Şi voi veţi simţi razele Soarelui intrând în centrul corpului vostru, centru în care Îngerii Zilei şi ai Nopţii se amestecă; şi puterea Soarelui poate fi a voastră şi voi o puteţi îndrepta spre oricare parte a corpului vostru pentru că Îngerii sălăşluiesc în el.”
„Şi în a şasea dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Apei, intră în sângele meu şi dă Apa Vieţii corpului meu.» Şi voi veţi simţi, asemenea curentului repede al râului, puterea Îngerului Apei intrând în sângele vostru; şi asemenea pâraielor ce se revarsă într-un râu, trimiteţi puterea Maicii Pământeşti prin sângele vostru, tuturor părţilor corpului vostru. Şi ea va contribui la vindecare, deoarece puterea Îngerului Apei este foarte mare; şi când voi îi vorbiţi, el îşi va trimite puterea sa ori de câte ori îi cereţi, pentru că atunci când îngerii lui Dumnezeu sălăşluiesc în Fiul Omului, toate lucrurile îi sunt posibile.”
„Şi în a şaptea dimineaţa după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Aerului, intră în mine împreună cu respiraţia mea şi dă Aerul Vieţii corpului meu.» Să ştiţi, O, Fii ai Luminii, că Îngerul Aerului este mesagerul Tatălui Ceresc şi nimeni nu poate merge în faţa lui Dumnezeu dacă Îngerul Aerului îl opreşte. Pentru că noi nu ne gândim la Îngerul Aerului când respirăm, căci respirăm fără să gândim, tot aşa cum fiii întunericului îşi trăiesc viaţa fără a gândi. Dar când puterea vieţii intră în cuvintele voastre şi în respiraţia voastră, atunci, oricând veţi invoca Îngerul Aerului, veţi invoca, de asemenea, Îngerii necunoscuţi ai Tatălui Ceresc şi veţi fi din ce în ce mai apropiaţi de împărăţiile Cereşti.”
„Şi în seara Sabatului spuneţi aceste cuvinte: «Tatăl meu Ceresc şi cu mine suntem una.» Şi închideţi ochii, Fii ai Luminii şi, în somn, veţi intra în tărâmurile necunoscute ale Tatălui Ceresc. Şi vă veţi îmbăia în lumina stelelor şi Tatăl Ceresc vă va ţine în braţele Sale şi va face să apară în voi un izvor de cunoaştere pentru a dezvolta o fântână de putere revărsând ape vii, o revărsare de iubire şi de înţelepciune atotcuprinzătoare, asemănătoare splendorii Luminii Eterne. Şi într-o zi, ochii spiritului vostru se vor deschide şi voi veţi cunoaşte toate lucrurile”.
„Şi în prima seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Vieţii Eterne, coboară în mine şi dă viaţă eternă spiritului meu.» Şi închideţi ochii, Fii ai Luminii, şi în somn contemplaţi unitatea vieţii de pretutindeni. Pentru că, adevăr zic vouă, în timpul orelor zilei picioarele noastre sunt pe Pământ şi nu avem aripi să putem zbura. Dar spiritele noastre nu sunt legate de pământ şi, odată cu venirea nopţii, noi ne rupem de legăturile noastre cu pământul şi ne legăm de ceea ce este etern. Fiindcă Fiul Omului nu este deloc ceea ce pare şi numai cu ochii spiritului putem vedea acele fire aurii care ne leagă cu viaţa de pretutindeni.”
„Şi în a doua seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Creaţiei, coboară pe Pământ şi dă belşug tuturor Fiilor Oamenilor.» Pentru că acest cel mai puternic dintre Îngerii Tatălui Ceresc este cauza mişcării şi numai în mişcare există viaţă. Lucraţi Fii ai Luminii în Grădina Fraternităţii pentru a crea împărăţia Cerurilor pe pământ. După cum veţi lucra, tot aşa Îngerul Creaţiei vă va hrăni şi va desăvârşi sămânţa spiritului vostru, astfel ca voi să puteţi vedea pe Dumnezeu.”
„Şi în cea de-a treia seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Pace, pace, pace, Înger al Păcii, să fii întotdeauna pretutindeni.» Caută pe Îngerul Păcii în tot ceea ce trăieşte, în tot ceea ce faci, în fiecare cuvânt pe care îl spui. Pentru că Pacea este cheia întregii cunoaşteri, a tuturor misterelor, a întregii vieţi. Unde nu există Pace, domneşte Satana. Şi fiii întunericului se străduiesc în mod deosebit să fure de la Fiii Luminii pacea lor. Mergeţi de aceea în această noapte la fluxul de aur al luminii care este îmbrăcămintea Îngerului Păcii. Şi aduceţi înapoi dimineţii pacea lui Dumnezeu, pace care depăşeşte înţelegerea, deoarece cu această pace perfectă voi puteţi linişti inimile Fiilor Oamenilor.”
„Şi în cea de-a patra seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Puterii, coboară în mine şi umple cu putere toate acţiunile mele.» Adevăr zic vouă, aşa cum fără Soare nu există viaţă pe Pământ, tot aşa nu există viaţă spirituală fără Îngerul Puterii. Ceea ce gândeşti şi ceea ce simţi sunt întocmai ca scripturile moarte care sunt numai cuvinte pe hârtie, sau ca vorba fără viaţă a celor morţi. Dar Fiii Luminii, nu numai că vor gândi şi vor simţi, ci vor acţiona, iar acţiunile lor le vor umple gândurile şi sentimentele aşa cum fructele aurii ale verii dau sens frunzelor verzi ale primăverii.”
„Şi în cea de-a cincea seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Iubirii, coboară în mine şi umple cu iubire toate simţurile mele.» Pentru că, prin iubire, Tatăl Ceresc, Maica Pământească şi Fiul Omului devin Una. Iubirea este eternă. Iubirea este mai puternică decât moartea. Şi în fiecare noapte Fiii Luminii se îmbăiază în sfânta apă a Îngerului Iubirii, cu care dimineaţa ei îi botează pe Fiii Oamenilor cu fapte blânde şi cuvinte tandre. Pentru că atunci când inima Fiului Luminii este botezată în iubire, ea exprimă numai blândeţe şi tandreţe.”
„Şi în cea de-a şasea seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: «Înger al Înţelepciunii, coboară în mine şi umple cu înţelepciune toate gândurile mele.» Să ştiţi, Fii ai Luminii, că gândurile voastre sunt puternice ca fulgerul din timpul furtunii care loveşte şi distruge arborele puternic şi singuratic. Acesta este motivul pentru care a trebuit să aşteptaţi şapte ani să învăţaţi să vorbiţi cu Îngerii; pentru că voi nu cunoşteaţi puterea gândurilor voastre. Utilizaţi, deci, înţelepciunea în tot ceea ce gândiţi, spuneţi şi faceţi. Pentru că, adevăr zic vouă, ceea ce este făcut fără înţelepciune este ca un cal fără călăreţ, cu gura înspumată şi ochi sălbatici, alergând nebuneşte spre hăul unei prăpăstii. Dar când Îngerul Înţelepciunii guvernează actele noastre, atunci calea către tărâmurile necunoscute este fixată, iar ordinea şi armonia guvernează vieţile voastre.”
„Şi acestea sunt comuniunile cu Îngerii care au fost daţi Fiilor Luminii. Aceştia, cu corpurile purificate de Maica Pământească şi spiritele purificate de către Tatăl Ceresc, pot ordona şi sluji Îngerilor, mereu, de-a lungul timpului, în toate momentele zilei şi în ordinea ei firească; de la primirea luminii din sursa sa până la venirea serii şi de la plecarea luminii la plecarea întunericului şi venirea zilei, mereu, în toate generaţiile timpului.”
„Adevărul este născut din izvorul Luminii, minciuna din puţul întunericului. Tărâmul tuturor copiilor adevărului este în mâinile Îngerilor Luminii, astfel că ei pot merge pe căile Luminii.”
„Binecuvântaţi sunt toţi Fiii Luminii care şi-au încredinţat soarta Legii, care merg cu adevărul deplin pe toate căile lor. Fie ca Legea să vă binecuvânteze cu tot binele său, şi să vă ferească de rău, şi să vă ilumineze inimile cu vederea interioară a lucrurilor vieţii, şi să vă dea cunoaşterea Eternă a lucrurilor.”
Şi pacea ca o lună plină se ridică deasupra munţilor şi îşi trimise lumina argintie să se reflecte în apele râului. Iar Fiii Luminii, ca unul, îngenunchiară cu respect şi recunoştiinţă pentru cuvintele Domnului Iisus, care îi învăţase cum să meargă pe vechile căi ale strămoşilor lor, precum a fost şi Enoh învăţat cândva.
Şi Domnul Iisus a spus: „Legea a fost făcută pentru a răsplăti pe Copiii Luminii cu vindecare şi pace din belşug, cu viaţă lungă, cu seminţe fertile ale binecuvântării veşnice, cu bucurie eternă în nemurirea Luminii Eterne.”
„În zori, îmbrăţişez pe Maica Mea, cu venirea nopţii Mă alătur Tatălui Meu şi, cu alternanţa serii şi a dimineţii, Eu voi respira Legea Lor şi nu voi întrerupe aceste Comuniuni până la sfârşitul timpului.”
Darul Vieţii în firul ierbii
Era în luna lui Tevet, când pământul era acoperit cu iarba ieşită după ploaie şi învelişul verde smarald era tot atât de gingaş ca puful de pui. Şi era într-o dimineaţă deplin însorită când Domnul Iisus adună în jurul Său pe noii Fraţi ai Alesului ca ei să poată auzi cu urechile lor şi să înţeleagă cu inimile lor învăţăturile Părinţilor lor aşa cum i-au fost date lui Enoh în vechime.
Şi Domnul Iisus se aşeză sub un arbore bătrân şi noduros, ţinând în mâinile Sale o mică ulcică de pământ ars în care se aflau mlădiţe de grâu, cea mai perfectă dintre plantele purtătoare de sămânţă. Şi gingaşele fire din ulcică împrăştiau viaţă asemenea ierbii şi plantelor care acopereau dealurile până dincolo de orizont. Şi Domnul Iisus atinse plantele din ulcică cu mâinile Sale tot atât de delicat ca şi cum ar fi atins capul unui copilaş.
Şi Domnul Iisus a spus: „Fericiţi sunteţi voi, Fiii Luminii, pentru că aţi intrat pe calea nemuririi şi mergeţi pe calea adevărului, aşa cum Părinţii voştri au fost învăţaţi de Cei Mari. Cu ochii şi urechile sufletului veţi vedea şi auzi imaginile şi sunetele împărăţiei Maicii Pământeşti, cerul albastru unde sălăşluieşte Îngerul Aerului, râul înspumat unde pluteşte Îngerul Apei, lumina aurie ivită din Îngerul Soarelui. Şi, adevăr zic vouă, toate acestea sunt în voi ca şi în jurul vostru; pentru că respiraţia voastră, sângele vostru, focul vieţii din voi, toate sunt una cu Maica Pământească.”
„Dar mai presus de orice, cel mai preţios dar al Maicii voastre Pământeşti este iarba de sub picioarele voastre pe care voi o călcaţi fără să vă gândiţi, Îngerul Pământului este umil şi blând pentru că el nu are aripi să zboare şi nici raze aurite să străbată pâcla. Dar mare este puterea sa şi vast domeniul său pentru că el acoperă întreg Pământul cu puterea sa şi fără el Fiii Oamenilor n-ar exista, pentru că nimeni nu poate trăi fără iarba, pomii şi plantele Maicii Pământeşti. Şi acestea sunt darurile Îngerului Pământului către Fiii Oamenilor.”
„Dar acum vă voi vorbi despre lucruri misterioase pentru că, adevăr zic vouă, umila iarbă este mai mult decât hrană pentru om şi pentru vite. Sub aspectul său umil, iarba îşi ascunde gloria asemenea acelui rege despre care se spune că îşi vizita supuşii deghizat în cerşetor; el ştia că aceştia ar povesti mai multe unui cerşetor, dar ar cădea în genunchi cu spaimă în faţa regelui lor. Tot aşa plină de umilinţă, iarba ascunde puterea sa sub un simplu înveliş verde. Fiii Oamenilor merg peste ea, o ară, îşi hrănesc vitele cu ea, fără a se gândi că ea deţine, printre secretele ei, pe cel al vieţii eterne în împărăţiile cereşti.”
„Dar Fiii Luminii vor cunoaşte ce este ascuns în iarbă pentru că ea a fost dată să le aducă alinare Fiilor Oamenilor. Întocmai cum ne învaţă Maica Pământească, cu această mică mână de grâu într-o simplă cană, aceeaşi este ulcica pe care voi o folosiţi ca să beţi lapte şi să adunaţi miere de albine. Acum ulcica este umplută cu sol negru, îngrăşat cu frunze moarte şi umezit cu roua dimineţii, cel mai preţios dar al Îngerului Pământului.”
„Şi Eu am umezit o mână plină de grâu, ca Îngerul Apei să intre în el. Îngerul Aerului l-a îmbrăţişat de asemenea; tot aşa şi Îngerul Soarelui şi puterea celor trei Îngeri, a trezit Îngerul Vieţii din grâu şi tulpiniţa şi rădăcinuţa s-au format la fiecare bob.”
„Apoi am pus grâul, astfel trezit, în solul Îngerului Pământului şi puterea Maicii Pământeşti şi toţi îngerii Săi au intrat în grâu şi, după ce Soarele a răsărit de patru ori, grăunţele au devenit fire de grâu. Adevăr zic vouă, nu există minune mai mare ca aceasta.”
Şi Fraţii priviră cu respect la gingaşele fire din mâinile Domnului Iisus, iar unul îl întrebă: „Doamne, care este secretul plantei pe care o ţii în mână? Care este diferenţa dintre aceasta şi iarba care acoperă dealurile şi munţii?”
Şi Domnul Iisus le-a răspuns: „Nu este nici o diferenţă, Fiu al Luminii. Toate ierburile, toţi pomii, toate plantele din oricare parte a lumii fac parte din împărăţia Maicii Pământeşti. Dar Eu am separat în această ulcică o mică parte din împărăţia Maicii Pământeşti ca voi s-o puteţi atinge cu mâinile spiritului şi ca puterea Ei să poată intra în corpul vostru.”
„Pentru că, adevăr zic vouă, există un Flux Sfânt al Vieţii care dă naştere Maicii Pământeşti şi tuturor Îngerilor Ei. Invizibil este acest Flux al Vieţii ochilor Fiilor Oamenilor pentru că ei merg în întuneric şi nu văd Îngerii Zilei şi Îngerii Nopţii care îi înconjoară şi care planează deasupra lor. Dar Fiii Luminii au mers timp de şapte ani cu Îngerii Zilei şi Îngerii Nopţii şi acum li s-au dat secretele comunicării cu Îngerii. Şi ochii sufletului vostru se vor deschide şi voi veţi vedea şi auzi şi pipăi Fluxul Vieţii care a dat naştere Maicii Pământeşti. Şi voi veţi intra în Fluxul Sfânt al Vieţii şi el vă va conduce cu infinită tandreţe la viaţa nemuritoare din împărăţia Tatălui Ceresc.”
„Cum vom face aceasta, Doamne?”, întrebă cineva nedumerit. „Ce secrete trebuie să mai cunoaştem pentru a vedea şi auzi şi pipăi acest Sfânt Flux al Vieţii?”
Şi Domnul Iisus nu a răspuns. Dar El îşi puse mâinile în jurul firelor de iarbă în creştere din ulcica de pământ ars, cu delicateţe, ca şi cum ar fi fost fruntea unui copilaş. Şi El închise ochii şi în jurul Său apărură valuri de lumină sclipind în Soare, întocmai cum căldura verii face să tremure lumina sub un cer senin. Şi Fraţii îngenunchiară şi-şi plecară cu respect capetele în faţa puterii Îngerilor care se revărsa din figura Domnului Iisus Hristos, aşa cum El era aşezat în tăcere, cu mâinile închise într-o atitudine ca de rugăciune, în jurul firelor de iarbă.”
Şi nimeni nu ştia dacă s-a scurs o oră sau un an, pentru că timpul se oprise şi era aşa ca şi cum întreaga creaţie şi-ar fi ţinut respiraţia. Şi Domnul Iisus Îşi deschise ochii şi mireasma înfloririi umplu aerul în timp ce El vorbi: „Aici este secretul, Fii ai Luminii, aici în umilele plante. Aici este locul de întâlnire a Maicii Pământeşti şi al Tatălui Ceresc; aici este Fluxul Vieţii care dă naştere întregii creaţii; adevăr zic vouă, numai Fiului Omului îi este dat a vedea, a auzi şi a pipăi Curentul Vieţii care curge între împărăţia Pământească şi cea Cerească. Puneţi-vă mâinile în jurul delicatelor plante ale Îngerului Pământului şi veţi vedea, auzi şi pipăi puterea tuturor Îngerilor.”
Şi unul câte unul, fiecare dintre Fraţi se aşezară cu respect înaintea puterii Îngerilor, ţinând în mâinile lor gingaşele plante. Şi fiecare simţi Fluxul Vieţii intrând în corpul său, cu o forţă ca a unui torent după o furtună de primăvară. Şi puterea Îngerilor curse prin mâinile lor, în sus, prin braţele lor şi-i scutură puternic, aşa cum vântul de nord scutură ramurile copacilor. Şi toţi se minunară de puterea umilelor plante care putea cuprinde toţi îngerii şi împărăţiile Maicii Pământeşti şi a Tatălui Ceresc. Şi ei se aşezară în faţa Domnului Iisus şi fură învăţaţi de El.
Şi Domnul Iisus spuse: „Iată Fii ai Luminii, umilele fire de plante. Vedeţi că în interiorul lor sunt cuprinşi toţi îngerii Maicii Pământeşti şi ai Tatălui Ceresc. Acum voi aţi păşit în Fluxul Vieţii şi curenţii săi vă vor transporta în timp la viaţa nemuritoare din împărăţia Tatălui vostru Ceresc.”
„Pentru că în plante sunt toţi îngerii. Aici este Îngerul Soarelui, aici în strălucirea culorii verzi a firelor de grâu. Pentru că nimeni nu poate privi Soarele când este el sus pe cer, deoarece ochii Fiului Omului sunt orbiţi de strălucirea luminii. Acesta este motivul pentru care Îngerul Soarelui schimbă în verde orice plantă căreia Îi dă viaţă, ca Fiul Omului să poată privi multele şi variatele forme de verde şi să găsească putere şi sprijin în aceasta. Adevăr zic vouă, tot ceea ce este verde şi cu viaţă are puterea Îngerului Soarelui în interior, chiar aceste gingaşe mlădiţe de grâu.”
„Şi, de asemenea, Îngerul Apei binecuvântează plantele, pentru că, adevăr zic vouă, Îngerul Apei este mai mare decât oricare alt Înger al Maicii Pământeşti. Pentru că dacă voi zdrobiţi plantele în mâna voastră, veţi simţi apa vieţii, care este sângele Maicii Pământeşti, şi de-a lungul zilelor, când voi atingeţi plantele şi intraţi în Fluxul Vieţii, voi daţi câteva picături de apă pe care plantele le pot folosi pentru reînnoire, prin puterea Îngerului Apei.”
