„Să ştiţi de asemenea că, Îngerul Aerului se află în interiorul plantelor, pentru că tot ce este viu şi verde este casa Îngerului Aerului. Apropiaţi-vă faţa de plante, respiraţi adânc şi lăsaţi Îngerul Aerului să pătrundă adânc în corpul vostru. Pentru că el se află în plante, aşa cum se află stejarul în ghinda şi peştele în mare.”
„Îngerul Pământului este acela care dă naştere plantelor după cum copilul din pântecul mamei trăieşte cu hrana acesteia; tot aşa pământul dă din el însuşi bobului de grâu făcându-l să încolţească pentru a îmbrăţişa Îngerul Aerului. Adevăr zic vouă, că fiecare bob de grâu care ţâşneşte spre cer este o victorie asupra morţii, unde domneşte Satana. Pentru că Viaţa reîncepe mereu.”
„Este Îngerul Vieţii acela care circulă prin firişoarele plantelor în corpul Fiului Luminii, scuturându-l cu putere. Pentru că planta este Viaţă, şi Fiul Luminii este Viaţă, şi Viaţa curge între Fiul Luminii şi plante, făcând o punte cu Sfântul Flux al Luminii care dă naştere întregii creaţii.”
„Şi când Fiul Luminii ţine între mâinile sale lăstarele plantelor, Îngerul Bucuriei îi umple corpul cu muzică. Pentru a intra în Fluxul Vieţii trebuie să fii una cu cântecul păsărilor, cu culorile florilor din natură, cu mirosul spicelor de cereale proaspăt apărute pe câmpuri. Adevăr zic vouă, când Fiul Omului nu simte bucurie în inima sa, el lucrează pentru Satana şi pentru copiii întunericului. Nu există tristeţe în împărăţia Luminii, ci numai Îngerul Bucuriei. Învăţaţi, deci, de la tinerele lăstare cântecul Îngerului Bucuriei cu care Fiii Luminii pot merge întotdeauna să aline inimile Fiilor Oamenilor.”
„Maica Pământească este Aceea care are grijă de corpurile noastre, pentru că noi suntem născuţi de Ea şi ne trăim vieţile în Ea. Aşa procedează şi atunci când ne dă ca hrană foarte tinerele fire de plante, pe care noi le pipăim cu mâinile noastre. Pentru că, adevăr zic vouă, nu numai sub formă de pâine ne poate hrăni grâul. Noi putem mânca, de asemenea, gingaşele fire de plante ca puterea Maicii Pământeşti să poată intra în noi. Dar mestecaţi bine plantele pentru că Fiul Omului are dinţi diferiţi de aceia ai vitelor şi numai când noi mestecăm bine firele vegetale poate Îngerul Apei să intre în sângele nostru şi să ne dea putere. Mâncaţi, deci, Fii ai Luminii, din această cea mai perfectă plantă de pe masa Maicii noastre Pământeşti, ca zilele voastre să poată fi îndelungate pe Pământ, pentru că astfel de lucruri sunt binecuvântate în ochii lui Dumnezeu.”
„Adevăr zic vouă, Îngerul Puterii intră în voi când atingeţi Fluxul Vieţii prin firele de plante. Pentru că Îngerul Puterii este ca o lumină sclipitoare care înconjoară orice fiinţă vie, întocmai cum luna plină este înconjurată de o aureolă de lumină şi ca ceaţa care se ridică de pe câmpuri când Soarele se înalţă pe cer. Şi Îngerul Puterii intră în Fiul Luminii când inima sa este pură şi dorinţa lui este numai de a consola şi a învăţa pe Fiii Oamenilor. Pipăiţi, deci, firele de plante şi simţiţi cum Îngerul Puterii intră în buricele degetelor voastre, urcă prin corpul vostru şi vă scutură până ce voi tremuraţi cu uimire şi înfiorare.”
„Să ştiţi, de asemenea, că Îngerul Iubirii este prezent în firele plantelor pentru că iubirea este în dăruire şi mare este iubirea dată Fiilor Luminii de către gingaşele firişoare de iarbă. Pentru că, adevăr zic vouă, Fluxul Vieţii circulă prin orice fiinţă vie şi tot ce trăieşte se îmbăiază în Sfântul Flux al Vieţii. Şi când Fiul Luminii atinge cu iubire firele de plante, acestea îi înapoiază iubirea sa şi îl conduc la Fluxul Vieţii unde el poate găsi viaţa veşnică. Şi această iubire nu se epuizează niciodată, deoarece sursa ei este în Fluxul Vieţii care curge în Marea Eternă şi, indiferent cât de departe s-ar afla Fiul Omului de Maica sa Pământească şi de Tatăl său Ceresc, atingerea lăstarelor îi vor aduce întotdeauna un mesaj de la Îngerul Iubirii şi el va fi din nou îmbăiat de Fluxul Vieţii.”
„Iată, Îngerul înţelepciunii este acela care guvernează mişcarea planetelor, ciclul anotimpurilor şi ordinea creşterii tuturor fiinţelor vii. Astfel, Îngerul Înţelepciunii prescrie comuniunea Fiilor Luminii cu Fluxul Vieţii prin gingaşele fire de iarbă. Pentru că, adevăr zic vouă, corpul vostru este sfânt, deoarece el se îmbăiază în Fluxul Vieţii care este de Ordin Etern.”
„Pipăiţi firele de plante, Fii ai Luminii, şi pipăiţi Îngerul Vieţii Eterne în acelaşi timp. Pentru că dacă voi priviţi cu ochii spiritului veţi vedea, într-adevăr, că plantele sunt eterne. Acum ele sunt tinere şi gingaşe având strălucirea nou-născutului. Curând ele vor fi înalte şi graţioase ca puietul la primele sale fructe. Apoi ele se îngălbenesc cu vârsta şi îşi pleacă capul cu răbdare până la seceriş. În final se usucă deoarece mica ulcică de pământ ars nu poate conţine întreaga cantitate de viaţă necesară grâului. Dar el nu moare, pentru că frunzele brune se reîntorc la Îngerul Pământului, care ţine planta în mâinile sale şi-l invită să doarmă. Şi toţi îngerii lucrează în interiorul frunzelor veştejite şi, iată, ele s-au transformă şi nu mor apărând, din nou, sub o altă înfăţişare. Aşa se va întâmpla şi cu Fiii Luminii, niciodată nu vor vedea moartea, ci îşi vor găsi singuri transformarea şi se vor înălţa spre Viaţa Veşnică.”
„Şi, astfel, Îngerul Creaţiei nu doarme niciodată, ci trimite rădăcinile grâului adânc în Îngerul Pământului, ca încolţirea gingaşei plante să depăşească moartea şi împărăţia lui Satana. Pentru că, viaţa este mişcare şi Îngerul Creaţiei nu stă niciodată, ci lucrează fără încetare în via Domnului. Închideţi ochii voştri când atingeţi plantele, Fii ai Luminii, dar nu adormiţi pentru că a atinge Fluxul Vieţii înseamnă a atinge ritmul etern al împărăţiilor nemuritoare şi a te îmbăia în Curentul Vieţii, înseamnă a simţi din ce în ce mai mult Puterea Îngerului Creaţiei în voi, creând pe Pământ, împărăţia Cerurilor.”
„Pacea este darul Fluxului Vieţii către Fiii Luminii. De aceea, ori de câte ori ne întâlnim unul cu altul ne salutăm: «Pace vouă!» Tot aşa face şi planta când salută corpul vostru cu Sărutul Păcii. Adevăr zic vouă, Pacea nu este numai absenţa războiului pentru că foarte repede poate râul liniştit, plin de pace, să se transforme într-un torent răvăşitor şi aceleaşi valuri ale mării care poartă liniştit corăbiile le pot sfărâma repede de stânci. La fel acţionează şi violenţa care stă la pândă în Fiii Omului când ei nu veghează asupra Păcii. Pipăiţi aceste fire de plante pentru că prin ele pipăiţi Fluxul Vieţii. În el veţi găsi Pacea; Pacea este construită cu puterea tuturor Îngerilor. Tocmai cu această Pace, razele Sfintei Lumini vor goni întunericul în întregime.”
„Când Fiii Luminii sunt una cu Fluxul Vieţii, atunci puterea firelor vegetale îi va călăuzi către împărăţia nepieritoare a Tatălui Ceresc. Şi voi veţi cunoaşte mai multe din aceste mistere cărora nu le-a venit încă timpul să le auziţi. Pentru că mai există şi alte Fluxuri Sfinte în împărăţiile nemuritoare. Adevăr zic vouă, împărăţiile cereşti sunt intersectate mereu şi mereu de curenţi de lumină aurie, arcuindu-se departe, dincolo de bolta cerească şi neavând sfârşit. Şi Fiii Luminii vor călători cu aceşti curenţi pentru totdeauna, necunoscând moartea, călăuziţi de iubirea eternă a Tatălui Ceresc. Şi, adevăr zic vouă, toate aceste mistere sunt conţinute în firele umile ale plantelor când le mângâiaţi cu tandreţe şi vă deschideţi inima către Îngerul Vieţii interioare.”
„Adunaţi, deci, grăunţe de grâu şi plantaţi-le în mici ulcele de pământ ars; şi, în fiecare zi, cu inima deschisă faceţi comuniuni cu Îngerii, ca ei să vă poată călăuzi către Sfântul Flux al Vieţii şi ca voi să puteţi aduce din sursa sa eternă alinare şi putere pentru Fii Oamenilor. Pentru că, adevăr zic vouă, tot ceea ce învăţaţi, tot ceea ce văd ochii spiritului vostru, tot ceea ce aud urechile spiritului vostru, toate acestea sunt ca o gaură făcută de o săgeată în vânt, dacă voi nu trimiteţi un mesaj de adevăr şi lumină Fiilor Oamenilor. Pentru că, prin fructe, putem cunoaşte valoarea pomului. Şi a iubi este o învăţătură fără sfârşit. Pentru că aşa au învăţat şi părinţii voştri de la Părintele Enoh. Acum mergeţi. Pace vouă!”
Şi Domnul Iisus, ţinând înainte ulcica de pământ ars cu tinerele lăstare de grâu ca în binecuvântare, porni către dealurile însorite de pe malul râului, aşa cum era obiceiul tuturor Fraţilor. Şi ceilalţi Îl urmară, fiecare păstrând în el cuvintele Domnului ca pe o comoară de preţ în inima sa.
Cele şapte căi ale păcii
„Pace vouă!” spuse Maivârstnicul salutând Fraţii care erau adunaţi pentru învăţătură.
„Pace Ţie” răspunseră ei şi merseră împreună pe malul râului, aşa cum era obiceiul când Fratele mai mare îi învăţa pe Fraţi ca ei să poată împărtăşi învăţăturile cu Îngerii Maicii Pământeşti: Îngerul Aerului, Îngerul Soarelui, Îngerul Apei, Îngerul Pământului, Îngerul Vieţii şi Îngerul Bucuriei.
Iar Maivârstnicul spuse Fraţilor: „Aş vrea să vă vorbesc despre pace, pentru că dintre toţi îngerii Tatălui Ceresc, Îngerul Păcii este acela după care omenirea tânjeşte cel mai mult, după cum un bebeluş obosit este nerăbdător să pună capul pe pieptul mamei sale. Lipsa păcii tulbură împărăţiile, chiar dacă nu sunt în război. Pentru că violenţa şi starea de război pot domni într-o împărăţie, chiar fără să se audă zăngănitul săbiilor. Chiar dacă nu sunt armate în marş, una împotriva celeilalte, încă nu este pace dacă Fiii Oamenilor nu merg cu îngerii lui Dumnezeu. Adevăr zic vouă, mulţi sunt aceia care nu cunosc pacea pentru că ei sunt în război cu propriul lor corp; ei sunt în război cu gândurile lor; ei nu sunt în pace cu taţii lor, mamele lor, copiii lor; ei nu sunt în pace cu prietenii lor şi vecinii lor; ei nu cunosc frumuseţea Manuscriselor Sfinte; ei nu lucrează în timpul zilei în împărăţia Maicii lor Pământeşti; nici nu dorm în braţele Tatălui lor Ceresc. Pacea nu domneşte în ei pentru că ei sunt avizi pentru ceea ce la sfârşit le aduce numai mizerie şi durere, acele capcane ale bogăţiei şi faimei, prin care Satana îi ispiteşte pe Fiii Oamenilor; şi ei trăiesc în ignorarea Legii Sfinte prin care trăim: calea Îngerilor Maicii Pământeşti şi a Tatălui Ceresc.”
„Cum putem atunci să aducem pacea fraţilor noştri, Învăţătorule?” Îl întrebă careva pe Maivârstnic, „pentru că ar trebui ca toţi Fiii Oamenilor să împărtăşească binecuvântările Îngerului Păcii.”
Şi El a răspuns: „Într-adevăr, numai acela care este în pace cu toţi îngerii poate răspândi lumina păcii celorlalţi. De aceea, mai întâi fiţi în pace cu toţi îngerii Maicii Pământeşti şi ai Tatălui Ceresc, pentru că vânturile unei furtuni agită şi tulbură apele râului şi numai liniştea care urmează le poate calma iarăşi. Aveţi grijă, când fraţii voştri vă cer pâine voi să nu le daţi pietre. Trăiţi mai întâi în pace cu toţi îngerii pentru că atunci pacea voastră va fi ca o fântână care se reumple singură dăruind şi cu cât mai mult veţi da cu atât mai mult veţi primi pentru că aşa este Legea.”
„Trei sunt sălaşurile Fiului Omului şi nici unul dintre ele nu poate să apară în faţa lui Dumnezeu dacă nu-l cunoaşte pe Îngerul Păcii în fiecare dintre ele. Aceste trei sălaşuri sunt corpul fizic, gândurile sale şi sentimentele sale. Când Îngerul Înţelepciunii călăuzeşte gândurile sale, când Îngerul Iubirii purifică sentimentele sale şi când faptele corpului său reflectă atât iubire cât şi înţelepciune, atunci Îngerul Păcii îl călăuzeşte în mod neabătut către tronul Tatălui său Ceresc. Şi el se va ruga fără încetare ca puterea lui Satana, cu bolile şi murdăriile sale, să poată fi îndepărtată din toate cele trei sălaşuri, ca Puterea şi Înţelepciunea şi Iubirea să poată domni în corpul său, în gândurile sale şi în sentimentele sale.”
„Mai întâi de toate, Fiul Omului trebuie să caute pacea cu propriul său corp; deoarece corpul său este ca un lac de munte care reflectă Soarele când este liniştit şi limpede; dar când el este plin de noroi şi pietre, el nu mai reflectă nimic. Trebuie ca, mai întâi, Satana să fie înlăturat din corp pentru ca îngerii lui Dumnezeu să poată reintra în el şi să sălăşluiască acolo. Într-adevăr, nici o pace nu poate domni în corp, dacă acesta nu se comportă ca un templu al Legii Sfinte. De aceea, când cineva suferă dureri şi chinuri groaznice şi vă cere ajutor, spuneţi-i să se regenereze prin ajunare şi rugăciune. Spuneţi-i să invoce Îngerul Soarelui, Îngerul Apei şi Îngerul Aerului ca ei să intre în corpul său şi să gonească puterea lui Satana.
Arătaţi-i botezul interior şi botezul exterior. Spuneţi-i ca întotdeauna să mănânce la masa Maicii Pământeşti aşternută cu darurile Sale: fructele pomilor, plantele câmpurilor, laptele vitelor bun de mâncat, mierea albinelor. Să nu invoce puterea lui Satana, mâncând carnea animalelor, pentru că cine ucide, îşi ucide fratele şi cine mănâncă carnea animalelor omorâte, mănâncă corpul morţii. Spuneţi-i să-şi prepare alimentele sale cu focul vieţii, nu cu focul morţii, pentru că Îngerii vii ai lui Dumnezeu cel Viu servesc numai oamenii vii.”
Şi, deşi, el nu poate să-i vadă, nici să-i audă şi nici să-i pipăie, el este înconjurat în orice moment de puterea Îngerilor lui Dumnezeu: „Deoarece ochii săi sunt închişi şi urechile sale sunt închise din cauza necunoaşterii Legii şi lăcomiei la plăcerile lui Satana, el nu-i vede, nu-i aude şi nu-i poate pipăi. Dar dacă el ajunează şi se roagă lui Dumnezeu cel Viu să-i îndepărteze toate bolile şi murdăriile lui Satana, atunci ochii şi urechile sale se vor deschide şi el va găsi pacea.”
„Dar nu suferă numai acela care adăposteşte bolile lui Satana în el, ci şi mama sa, tatăl său, soţia sa, copiii săi, tovarăşii săi vor suferi de asemenea, deoarece nu este o insulă cu sine însuşi şi puterea care curge prin el fie că este de la Îngeri, fie de la Satana, îi afectează pe ceilalţi în bine sau rău.” „Având aceasta în vedere, rugaţi-vă astfel Tatălui vostru Ceresc, când Soarele este sus pe cer, la miezul zilei: «Tatăl nostru care eşti în ceruri trimite tuturor Fiilor Oamenilor Îngerul Tău al Păcii şi trimite corpului nostru Îngerul Vieţii pentru a sălăşlui în acesta pentru totdeauna.»”
„Atunci, Fiul Omului va căuta pacea cu propriile sale gânduri: este Îngerul Înţelepciunii acela care îl călăuzeşte. Pentru că, adevăr zic vouă, nu există putere mai mare în ceruri şi pe pământ decât gândurile Fiului Omului. Deşi nevăzut de ochii corpului, orice gând are o mare putere, chiar atât de mare că poate cutremura cerurile.”
„Pentru că nici unei alte creaturi din împărăţia Maicii Pământeşti nu i s-a dat puterea gândului, pentru că toate animalele ca şi păsările care zboară, nu trăiesc pe baza propriei lor gândiri, ci a Legii Unice care guvernează totul. Numai Fiilor Oamenilor le este dată puterea gândului care sfărâmă lanţurile morţii. Să nu credeţi că, dacă nu se vede, gândul n-are putere. Adevăr zic vouă, fulgerul care distruge stejarul măreţ sau cutremurul care produce crăpături în scoarţa pământului sunt jocuri de copil în comparaţie cu puterea gândului. Într-adevăr, oricare gând al întunericului, fie că este de răutate, de mânie sau de răzbunare dă frâu liber distrugerii, asemenea unui foc năvalnic în uscăciuni sub un cer fără vânt. Dar omul nu vede carnagiul, nici n-aude ţipetele sfâşietoare ale victimelor sale, pentru că el este orb la lumea spiritului.”
„Dar când această putere este călăuzită de Sfânta înţelepciune, atunci gândurile Fiului Omului îl conduc la împărăţiile cereşti şi astfel este paradisul construit pe pământ: atunci gândurile voastre sunt acelea care ridică sufletele oamenilor aşa cum apele reci ale unui curs de apă răcoresc corpul vostru în căldura verii.”
„Când o pasăre zburătoare încearcă pentru prima oară să zboare, aripile n-o pot ţine şi ea cade la pământ, iarăşi şi iarăşi. Dar ea încearcă mereu şi, într-o zi, se ridică în înalt, părăsind pământul şi cuibul său rămâne departe în urmă. Aşa se întâmplă şi cu gândurile Fiilor Oamenilor. Cu cât omul merge mai mult timp în compania Îngerilor şi păstrează Legea lor, cu atât mai puternice devin gândurile sale în Sfânta Înţelepciune. Şi, adevăr zic vouă, va veni acea zi când gândurile sale vor depăşi chiar moartea şi vor zbura la viaţa veşnică în împărăţiile cereşti; pentru că gândurile sale călăuzite de Sfânta Înţelepciune îi face pe Fiii Oamenilor să construiască o punte de lumină prin care ajung la Dumnezeu.”
„Pentru aceasta, rugaţi-vă Tatălui vostru Ceresc, când Soarele este la prânz, astfel: «Tatăl nostru care eşti în ceruri trimite tuturor Fiilor Oamenilor Îngerul Tău al Păcii şi trimite gândurile noastre Îngerului Puterii cu care noi putem sfărâma lanţurile morţii.»”
„Atunci, Fiul Omului va căuta pacea cu propriile sentimente; familia sa se poate bucura de tandreţea sa iubitoare: tatăl său, mama sa, soţia sa, copiii săi şi copiii copiilor săi. Pentru că Tatăl Ceresc este de o sută de ori mai mare decât toţi taţii de sămânţă şi de sânge la un loc şi Maica Pământească de o sută de ori mai mare decât mamele prin corpul fizic la un loc, iar adevăraţii fraţi sunt aceia care fac voia Tatălui vostru Ceresc şi a Maicii voastre Pământeşti, şi nu fraţii voştri de sânge. Chiar aşa, voi veţi vedea pe Tatăl Ceresc în tatăl vostru prin sămânţă şi pe Maica Pământească în mama voastră prin trup, pentru că nu sunt ei, de asemenea, copii ai Tatălui Ceresc şi ai Maicii Pământeşti? Chiar aşa, voi veţi iubi pe fraţii voştri prin sânge, aşa cum vă iubesc pe voi adevăraţii voştri fraţi care merg cu Îngerii, pentru că nu sunt ei de asemenea, copii ai Tatălui Ceresc şi ai Maicii Pământeşti? Adevăr zic vouă, este mai uşor să iubeşti pe cineva nou întâlnit, decât pe aceia din propria noastre case, care ne-au cunoscut slăbiciunile, ne-au auzit vorbele de mânie şi ne-au văzut în goliciunea noastră, pentru că ei ne cunosc aşa cum ne cunoaştem noi înşine şi suntem ruşinaţi. Atunci noi vom chema Îngerul Iubirii să intre în sentimentele noastre ca ele să fie purificate. Şi tot ce înainte a fost nerăbdare şi discordie se va transforma în armonie şi pace, precum pământul pârjolit absoarbe apa unei ploi liniştite şi devine verde şi moale, gingaş, cu noua viaţă.”
„Pentru că multe şi chinuitoare sunt suferinţele Fiilor Oamenilor când ei nu rămân credincioşi Îngerului Iubirii. Într-adevăr, un om fără iubire aruncă o umbră întunecată asupra celor pe care îi întâlneşte, în special asupra celor cu care el trăieşte; vorbele sale aspre şi mânioase cad asupra fraţilor săi asemenea aerului puturos care se înalţă dintr-o mocirlă. Şi el suferă cel mai mult, deoarece întunecimea care îl învăluie îl invită pe Satana şi pe diavolii săi.”
„Dar când el cheamă Îngerul Iubiirii, atunci întunecimea este împrăştiată şi lumina fericirii pleacă de la el şi culorile curcubeului se învârtesc deasupra capului său şi o uşoară ploaie cade din degetele sale şi el aduce pace şi putere tuturor celor care se află în apropierea lui.”
„De aceea rugaţi-vă Tatălui vostru Ceresc, când Soarele este în înalt, la prânz: «Tatăl nostru care eşti în ceruri trimite tuturor Fiilor Oamenilor al Tău Înger al Păcii şi trimite celor care sunt de o sămânţă şi de un sânge cu noi Îngerul Iubirii ca armonia şi pacea să poată sălăşlui în casa noastră pentru totdeauna.»”
„Atunci Fiul Omului va căuta pacea cu ceilalţi Fii ai Oamenilor, chiar şi cu fariseii şi preoţii, chiar cu cerşetorii şi cei fără de adăpost, chiar cu regii şi guvernatorii, pentru că toţi sunt Fii ai Oamenilor, indiferent de condiţia lor socială, indiferent de calificarea lor, indiferent dacă ochii lor sunt deschişi pentru a vedea împărăţiile cereşti sau dacă ei merg în întuneric şi ignoranţă.”
„Pentru că justiţia oamenilor poate să recompenseze pe un vinovat şi să pedepsească un nevinovat, dar Legea Sfântă este aceeaşi pentru toţi, indiferent că este cerşetor sau rege, păstor sau preot.”
„Căutaţi pacea cu toţi Fiii Oamenilor şi lăsaţi-o să fie cunoscută şi de Fraţii Luminii, pentru că noi trăim potrivit Legii Sfinte încă din timpul lui Enoh sau mai dinainte. Pentru că noi nu suntem nici bogaţi, nici săraci. Şi noi împărţim toate lucrurile noastre, chiar îmbrăcămintea şi sculele cu care lucrăm pământul. Şi lucrăm în câmpuri împreună cu Îngerii Maicii Pământeşti pentru a produce darurile pentru toţi, necesare a le consuma ca hrană.”
„Pentru că cel mai puternic dintre Îngerii Tatălui Ceresc, Îngerul Creaţiei, binecuvântează fiecare om să lucreze în modul cel mai bun pentru el şi atunci nu va cunoaşte nici pofta, nici excesul. Într-adevăr, există abundenţă pentru toţi oamenii în împărăţiile Maicii Pământeşti şi ale Tatălui Ceresc, când fiecare om lucrează la munca sa, pentru că, dacă cineva se sustrage de la sarcina sa, altul trebuie să-i ia locul, pentru că nouă ne sunt date toate lucrurile în împărăţia cerească şi pe Pământ ca preţ al muncii.”
„Întotdeauna Fraţii Luminii au trăit acolo unde se bucură Îngerii Maicii Pământeşti: în apropierea râurilor, în apropierea pomilor, în apropierea florilor, în apropierea muzicii păsărilor, unde Soarele şi ploaia le pot îmbrăţişa corpul, care este templul spiritului. Nu vrem să avem de-a face cu decretele conducătorilor; nici nu-i susţinem, pentru că legea noastră este Legea Tatălui Ceresc şi a Maicii Pământeşti; nici nu ne opunem lor; nici o lege nu te salvează de voinţa lui Dumnezeu. Mai degrabă noi ne străduim să trăim în acord cu Legea Sfântă şi să îndreptăm întotdeauna ceea ce este bun în toate lucrurile; atunci, împărăţia întunericului se va transforma în împărăţia luminii; pentru că, unde este lumină, cum ar mai putea rămâne întunericul?”
„Pentru aceasta, rugaţi-vă Tatălui Ceresc când soarele este în înalt, la prânz, astfel: «Tatăl nostru care eşti în ceruri trimite tuturor Fiilor Oamenilor al Tău Înger ai Păcii şi trimite întregii umanităţi Îngerul Creaţiei, ca având o sarcină sfântă, noi să nu mai cerem nici o altă binecuvântare.»”
