Fragmente din Cartea eseniană a Revelaţiilor
Iată, Îngerul Aerului Îl va aduce,
Şi toţi ochii Îl vor vedea,
Şi fraternitatea,
Întreaga vastă fraternitate a Pământului,
Îşi va ridica vocea ca unul Pentru a-l cânta.
Aşa să fie. Amin.
Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul;
Care este, care a fost şi care va fi în veci.
Şi vocea îmi vorbea şi eu m-am întors să văd
Vocea care îmi vorbea.
Şi, întorcându-mă, am văzut şapte candele de aur;
Şi, în mijlocul luminii lor strălucitoare,
Am văzut pe Cineva asemenea Fiului Omului,
Îmbrăcat în alb, alb ca zăpada.
Iar vocea Sa umplea aerul ca susurul unei ape curgătoare;
Iar în mâinile Sale erau şapte stele
Pline de lumina strălucitoare a cerurilor de unde au venit.
Iar când El vorbea, faţa Sa împrăştia lumină,
Luminoasă şi aurie ca o mie de sori.
Şi El a spus: „Nu te teme, Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă,
Eu sunt începutul şi sfârşitul.
Scrie lucrurile care au fost, care sunt şi care vor fi de aici înainte,
Misterul celor şapte stele care
Îmi umplu mâinile
Şi al celor şapte candele de aur luminând cu lumina eternă.
Cele şapte stele sunt îngerii Tatălui Ceresc,
Iar cele şapte candele, îngerii Maicii Pământeşti.
Iar spiritul omului este flacăra
Care se împrăştie între lumina stelelor şi candelele strălucitoare:
O punte de lumină sfântă între cer şi pământ.
Aceste lucruri ţi le spune
Acela care ţine cele şapte stele în mâinile Sale,
Care merge în mijlocul flăcărilor celor şapte candele de aur.
Cel ce are urechi, să audă ce spune Spiritul:
„Aceluia care va birui, Eu îi voi da să mănânce din Arborele Vieţii,
Care se înalţă în mijlocul Paradisului strălucitor al lui Dumnezeu”.
Şi atunci am privit, şi, iată,
O uşă s-a deschis în cer:
Şi o voce care se auzea din toate părţile, asemenea unei trâmbiţe,
