Vino mai curând, să vezi

Minunea-n care numai tu nu crezi;

Să vezi cum cerul vesel se coboară

Şi muntele-ncruntat cum se ridică,

Să prindă cea din urmă zi de vară

Cu cel din urmă zbor de rândunică...

Hai, vino!...

Vino mai curând, s-asculţi

Nemulţumirea celor mici şi mulţi,

Că vara n-a ţinut decât trei luni,

Şi-n viaţa unui an trei luni nu sunt

Decât exact trei străchini de pământ

Cu hrană pentru nouă guri de căpcăuni!...

Hai, vino!...

Vino mai curând, să-nveţi

Secretul măscăricilor-poeţi...

Să-nveţi să mori când nu ştii să trăieşti

Şi să trăieşti abia după ce mori,

Iar după moartea ta să te-ntregeşti

Cu restul celorlalţi nemuritori!...

Hai, vino!...

Vino mai curând, să simţi

Cum sună-o ploaie din monezi cu zimţi

În punga goală-a unui biet ateu...

Şi, travestit în cel ce-ai vrut să fii,

Să-l poţi cinsti, cu-o halbă, pe bunul Dumnezeu!...

Hai, vino!...

Vino mai curând...

Nu vii?...

ÎN AŞTEPTARE

Nu ştiu ce s-a schimbat în mine,

Dar simt că s-a schimbat ceva ―

Ceva, la fel, ca după-o boală grea,

Când parcă simţi că-ţi este mult mai bine!...

Am fost cândva bolnav cu-adevărat?...

Sau boala mea n-a fost decât

Coşmarul unui vis urât

Din care-abia acum m-am deşteptat?...

Nu ştiu ce-a fost, şi nici n-aş vrea

Să ştiu mai mult decât mi-e dat să ştiu ―

Când, mai curând, sau, poate, mai târziu,

Acelaşi „fapt divers” se va-ntâmpla...

N-aştept decât o zi din calendar,

Când Dumnezeu are să-mi facă semn

Că pot intra-n Ierusalim, solemn

Ca şi Cristos, călare pe măgar!...

ROMANŢĂ NEGATIVĂ

N-a fost nimic din ce-a putut să fie,

Şi ce-a putut să fie s-a sfârşit...

N-a fost decât o scurtă nebunie