- Niska, te contrazici de la o luna la alta... Nu-ti sunt un bun prieten ca-ti ?pun aceasta, dar trebuie sa-ti spun... Nu te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe Paul?
- Nu stiu... nu stiu... Sa nu mai vorbim... Am sa ma gândesc doi ani. Apoi, îmi tulbura linistea aici, cu tânguielile lui...
- Niska, femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni, pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. Dar tu?
- Nu stiu... nu stiu... Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten... Am ramas fara sprijin... Am slabit dintr-o data...
- Cele ce-ti spuneam eu, Niska... Te duce mediul... Voi, femeile tinere, nu aveti rezistente spirituale... Dupa întâia înfrângere, degringolada nu mai poate fi sfârsita...
Niska tacea, istovita. Am coborât încet cararea stâncoasa. Gândea, în fata apei nelinistite, ne-am asezat sa o privim.
- Daca te ascult prea mult, ma convingi. Ceea ce vrei tu, eu am voit întotdeauna, mai înainte... Daca nu te-as fi întâlnit, le-as fi uitat, si prezicerea ta s-ar fi realizat. Dar acum, n-are sa se împlineasca...
- Daca te-ar auzi logodnicul...
- Aminteste-ti un singur lucru: ca de acum trebuie sa-mi fii prieten...
- Sunt fericit...
- înainte sa încerci complimente... îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însami?...
- Desi enigmatic... fagaduiesc...
Niska avu o licarire ciudata în ochi. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor. Am tresarit, covârsit de bucurii.
- De acum, te-ai logodit cu marea...
- De acum, trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti...
Am încercat sa glumesc.
- Ceea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele... Niska îmi apuca fericita bratul.
- Am sa-i spun ca am pierdut inelul... ca acesta e un semn rau si ca, la urma urmelor, logodna se poate socoti desfacuta... De altfel, daca încearca scene, plecam...
Acasa, am scris în Jurnal: "Niska se contrazice. A rupt logodna; cu afât mai rau pentru mine. Niska vrea sa se mântuie de mediocritate. Sunt 203
dator s-o ajut. Dar daca îi fauresc o arma împotriva-mi? Daca eu d din nou o Niska, creez, de fapt, primejdia eroismului meu? Totusi, |^H buie". Dupa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat, deasupra stâncilij^ pe cararea spinarii de deal dobrogean, cu Niska... Marea se linistea seara, si noi ne întorceam pe nisipul
umed, curat, racorit de stele. AcejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la hotarârile Jurnalului, la examene, la povestirile care trebuiau trans,: crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. Când ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam: "Mi-e draga?"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de Niska p; cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, %â.
ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-închipuita, pe hârtia alba. îi ghiceam dorariLe; i le rascoleam, i ie ^^H nam, i le atâtam.
Voiam acea Niska pe care o întrezarisem în d la manastire: mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a Orgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a ^^ potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de Nisj^^H
re suh dalta gândului, noi-.
o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nosta^^H ^us ca\'brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe ti^^H Ś Ś urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. GhicwH .. când se descoperea urând chipuri, carti si amintiri f^H . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cni^^H iri. Ma bucuram ca luminarea Niskaî se face firesc, fara autd^f gestie: fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu &*j^k cu mine însumi. Zi dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei <Ł|^H favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili.
într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anv^^H mâniat de Brand. I-am insinuat dragostea pentru asprul duh maâoj Pastorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. Niska ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub ochi încruntati. Am întrebat-o la ce se gândeste.
- La Brand... Oare n-as îngheta lânga un suflet atât de îndârjit si auster?
- Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si \
- Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar euvreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la unp.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân...
- Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân.
De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?...
în Jurnal: "Niska ajunge primejdioasa. Se apropie tot mai mult deŚ arasa visata. Am înteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprinddind: alaturi de ea, câte n-as face?... Uit ca rostul vietii mele e altul,ebunesc, mai întunecat, mai eroic. Stiu ca Niska asteapta sa o în-c. Intr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a
\'.exaltata: li-ai spune jide!, as pleca cu tine oriunderea!...ť Ochii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite,
; îi tremurau, zâmbea si lacrama. Trupul Niskai se înfrigura înserii. M-am,înspaimântat: eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-ei, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, între fluvii mari. M-amit, zâmbind. Primejdiile cresc. Cu atât mai bine pentru faptul meu
. -ândean: , toate aceste înlesniri primejdiei nu sunt decâtJiska rnâ stâpânet: ura pe fata: raspândea zvonul ca Ś. - - ťse.
Ś a
-i iV. ,ne, care; ii stapâneam logodnica
nuh ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii silui meii.. iul. Vla covârseau hucurii
ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,
/uind o sotie frumoasa si bogata, care ;;â-l astepte acasa în sen coase, cu supasi mângâieri... Eu, creând pe Niska, încordând-o sa se nplineascâ, sa sedepaseasca, sa-si lumineze în fapt toate însusirile ei Ś ;e aleasa feminitate.
