Ea îi turnă o ceașcă și adăugă un strop de lapte.
— Tocmai m-am dus la Viktualienmarkt în dimineața aceasta. Mă duc în fiecare dimineață. Nu că nu aș avea încredere în frigider, dar pur și simplu nu există surogate pentru alimentele proaspete. Soțul meu, Herr Schoennacht, obișnuia să spună asta.
— Chiar așa?
— În fiecare zi. Adora chifla proaspătă și cafeaua.
Făcu o pauză, apoi îi dădu ceașca cu ceai cald.
— A plecat dintre noi… soțul… dar tot îl mai aud vorbindu-mi. Uneori e ca și cum s-ar afla lângă mine.
— Cât timp ați fost căsătoriți?
Cu toate că știa răspunsul, trebuia să facă conversație.
— Treisprezece ani.
Berg era căsătorit de și mai multă vreme.
— Multă vreme. Când s-a prăpădit?
— Acum aproape douăzeci de ani.
VP - 311
— Soțul dumneavoastră era Gunnar Schoennacht, corect?
Ea îl privi cu gândul în altă parte.
— Îl cunoșteați?
— Nu, Frau Schoennacht, nu am avut plăcerea. Dar l-am întâlnit pe fiul dumneavoastră, Rolf Schoennacht.
— Ah, făcu femeia și se opri o clipă. Rolf.
— De fapt e fiul dumneavoastră vitreg, nu-i așa?
— Nu, e fiul meu. I-am adoptat pe toți copiii lui Herr Schoennacht.
Ea zâmbi și Berg îi întoarse zâmbetul.
— Aveți nepoți?
— Paisprezece.
Ochii i se întunecară.
— Nu-mi văd nepoții prea des. Îi vedeam mai des când Herr Schoennacht era cu noi. Le plăcea să-l viziteze pe bunicul. Și el îi iubea.
Vocea ei deveni dezaprobatoare.
— Îi răsfăța foarte tare. Ori de câte ori părinții nu erau atenți, le dădea celor mici bomboane. Era surprinzător pentru mine deoarece fusese un tată
foarte strict.
— Cred că toți bunicii își răsfață nepoții.
— Mai ales bărbații.
O spusese cu o notă de resentiment.
— Am fost și voi rămâne întotdeauna deșteaptă și moderată. Am fost mai puțin strictă ca mamă, dar nu am fost la fel de indulgentă ca bunică.
Bineînțeles că trebuie să fii maleabil când crești copii care nu-s ai tăi.
Un resentiment și mai puternic străbătu din vocea ei. Berg întrebă:
— Îi vedeți des pe copii?
— Cât de des se poate. Surâsul ei era trist: Sunt foarte ocupați în ultima vreme.
— Cu îngrijirea propriilor lor copii?
— Cu de toate, se pare.
— Rolf nu are copii.
— Nu încă. Dar nevasta lui e foarte tânără.
