— Ah, da, asta-i adevărat.
Berg așteptă o clipă.
— Rolf călătorește foarte mult, nu-i așa?
Hannah încuviință.
— În Statele Unite, încă o încuviințare.
— V-ați născut în Statele Unite, așa-i?
— Curioasă întrebare.
De data aceasta, ea își îndreptă ochii spre Berg.
VP - 312
— Presupun că știți deja răspunsul.
Berg răspunse cu un zâmbet larg.
— M-ați prins.
— Sunt mai isteț decât par.
Ea își aținti un deget spre el.
— Sunteți aici cu un anumit scop. Ce-ați dori să aflați, Inspektor?
Sorbi din ceai și așteptă. După cum singură se descrisese, era o femeie deșteaptă și moderată.
— Am venit de fapt aici să aflu informații despre sora dumneavoastră, Della.
Hannah se uită uimită la el timp de un moment care i se păru lui Berg foarte lung.
— Regret, dar nu vă pot ajuta. N-am mai vorbit cu sora mea de douăzeci și doi de ani.
— Înțeleg.
Lui Berg i se învârtea capul. Ce să facă?
— Erați apropiate în copilărie?
— Nu tocmai, nu.
Tăcură amândoi. Tăcerea persistă până ce Berg o întrerupse.
— De câtă vreme n-ați mai vorbit cu ea?
— De douăzeci de ani, cred. V-am mai spus o dată.
Gândește-te să spui ceva!
— Îmi dau seama că vă e greu să vorbiți despre ea.
Hannah bău din ceai, privindu-l peste ramele ochelarilor.
— De ce sunteți atât de interesat de Della, Inspektor? Trecutul e sfârșit și uitat.
— Nu și pentru mine, Frau Schoennacht, deoarece cred că are consecințe asupra viitorului. Cum de ați ajuns să-l crește-ți pe copilul surorii dumneavoastră ca pe propriul copil?
— Rolf nu a fost copilul surorii mele, a fost copilul soțului meu. Și cineva trebuia s-o facă după ce ea l-a abandonat.
— Dar el nu o lăsa să-l vadă.
— Ea l-a abandonat pe Rolf cu multă vreme înainte, când n-a fost credincioasă iubitorului ei soț. Herr Schoennacht a fost disperat când a aflat.
Era îndrăgostit nebunește de ea. Încercase din răsputeri s-o facă să-l iubească. Sora mea era frumoasă – frumoasă pe dinafară, cel puțin. Dar a lăsat totul baltă.
— Avea șaptesprezece ani când s-a căsătorit. Să crească patru copii când ea însăși era încă un copil o fi fost foarte greu.
VP - 313
— Ach…, Hannah își flutură mâna în aer. Avea servitori, avea guvernante, avea tot ce-și dorea. Herr Schoennacht i-ar fi dăruit orice pe lume. Era îndrăgostit nebunește de ea.
Spuse această a doua oară, dar fără ranchiună. Era doar constatarea unui fapt. Berg repetă la rândul lui.
— Totuși, era foarte tânără.
