47.
Vineri, 14 mai 2010
Polițistul
Trecuseră zile și săptămâni fără vreo decizie în privința arestării lui Taylor.
Noul șef în mod cert nu voia să urmeze calea spre dezastru a predecesorului său și găsea tot felul de justificări să nu acționeze.
— Unde sunt dovezile care să-l lege pe Taylor de noile înregistrări? Sau de internet-café? întrebase Wellington după ce văzuse imaginile. Avem un număr de înmatriculare parțial și declarația improbabilă a unui traficant de pornografie. Nu există o identificare clară a suspectului – lăsând la o parte instinctul tău, Bob.
Sparkes fusese gata să renunțe, dar n-o putea abandona pe Bella.
Mai aveau extrem de puțin. Legiștii lucrau de zor cu numărul de înmatriculare în încercarea de a mai obține o literă sau o cifră, și experții încercau să stabilească legături semantice între expresiile folosite de TallDarkStranger și BigBear. Aproape îl putea mirosi pe Taylor.
Așa că, atunci când află că Glen Taylor e mort, Sparkes simți un fel de pumn în stomac.
— Mort?
Un agent de la Poliția metropolitană pe care îl cunoștea îl sună îndată ce știrea intrase în camera de comandă.
— M-am gândit că o să vrei să afli imediat. Îmi pare rău, Bob.
Acel „îmi pare rău” îl doborî. Închise telefonul și își puse capul în mâini. Știau amândoi că nu va mai urma nicio confesiune, niciun moment de triumf. Bella n-avea să fie găsită niciodată.
Brusc, își înălță capul. Jean. Era liberă acum – putea să vorbească, să spună
adevărul despre ziua aceea.
Sparkes o chemă pe Salmond și, când ea băgă capul pe ușă, îi zise:
— Glen Taylor e mort. Lovit de autobuz. Mergem în Greenwich.
Salmond îl privi parcă gata să izbucnească în lacrimi, dar își luă seama și reveni la starea de „Superfemeie”, organizând deplasarea la Greenwich.
VP - 235
În mașină, Sparkes îi furniză toate detaliile. Știa și ea la fel de multe despre caz ca și el, dar el simțea nevoia să spună totul cu voce tare, să revadă el însuși ce știau.
— Întotdeauna am crezut că Jean îl acoperă pe Glen. E o femeie cumsecade, dar e complet dominată de el. S-au căsătorit de tineri – el era soțul strălucit, cu studii și slujbă bună, iar ea era micuța și drăguța lui nevastă.
Salmond își privi șeful.
— Micuța și drăguța nevastă?
Sparkes avu eleganța să zâmbească.
— Ce vreau să spun e că Jean era atât de tânără când s-au întâlnit, încât el a cucerit-o complet cu costumele lui luxoase și planurile de viitor. N-a avut niciodată șansa să fie ea însăși.
— Cred că mama a fost întrucâtva așa, spuse Salmond, indicându-i să
părăsească autostrada.
„Nu și tu”, se gândi Sparkes. Îi cunoscuse soțul. Un tip cumsecade care nu încerca s-o submineze sau s-o domine.
— Sună ca un fel de folie à deux 17 zise Salmond gânditoare. Ca Bradley și Hindley sau Fred și Rose West18. Am dat de cazurile lor în timp ce lucram pentru un proiect la facultate. Un cuplu împărtășește aceeași psihoză sau delir pentru că unul dintre ei e superdominant. Sfârșesc prin a crede amândoi același lucru –
că au dreptul să facă ceva, de exemplu. Împărtășesc un sistem de valori care nu e acceptat de nimeni din afara parteneriatului sau relației lor. Nu știu dacă
explic suficient de clar. Îmi cer scuze.
Bob Sparkes tăcu preț de câteva clipe, analizând teoria în minte.
— Dar, dacă e vorba despre folie à deux, atunci Jean a știut și a aprobat răpirea Bellei.
— S-a mai întâmplat și înainte, cum am spus, continuă Salmond fără să-și ia privirea de la drum. Apoi, când îi separi, cel dominat poate să înceteze repede să mai creadă în iluzia cu pricina. Își revine cumva din nebunie. Înțelegeți ce vreau să spun?
Dar Jean Taylor nu-și scosese masca atunci când Glen intrase la pușcărie. Era oare posibil ca el să fi deținut controlul asupra ei chiar și din spatele gratiilor?
— Mă gândesc la disonanța cognitivă sau la amnezia selectivă, se aventură
Sparkes în explicații, un pic neliniștit de ideea că încearcă să-și amintească
temele de la cursurile de psihologia criminalității. Poate se temea să nu piardă
totul dacă spune adevărul? Am citit că traumele pot șterge din memorie 17 Nebunie în doi (în limba franceză în original).
18 Cazuri celebre de cupluri criminale din Marea Britanie.
