"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » 🏁 „50 de umbre ale lui Grey: Versiunea lui Christian” de E.L. James🏁

Add to favorite 🏁 „50 de umbre ale lui Grey: Versiunea lui Christian” de E.L. James🏁

Christian versiune Această umbre desfășoară secretele descoperă cititorii povestea trecutul măsură controlului vulnerabilității dorinței temele explorând traumele alegerile influențează Anastasia

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

— Te rog.

Buzele i se subţiază într‑o expresie dezaprobatoare, dar aşteaptă

alături de mine să treacă profesorii şi studenţii, după care se întoarce în amfiteatru. Rectorul se opreşte să mă felicite pentru discurs.

— Mă simt onorat că m‑aţi invitat, îi răspund, strângându‑i mâna încă o dată.

Cu coada ochiului o depistez pe Kate pe culoar — cu Ana lângă

ea. Mă scuz şi pornesc către Ana.

— Mulţumesc, îi zic lui Kate, care se uită îngrijorată la Ana.

Fără s‑o bag în seamă, o apuc pe Ana de cot şi ieşim împreună

pe prima uşă care‑mi iese în cale. Este vestiarul băieţilor şi, după

mirosul proaspăt, îmi dau seama că e gol. Încui uşa şi mă întorc către domnişoara Steele.

— De ce nu mi‑a răspuns la e‑mail? Sau la SMS? o întreb.

Ea clipeşte de câteva ori, consternată.

— Azi nu mi‑am verificat deloc nici computerul, nici telefonul.

Pare sincer uluită de izbucnirea mea.

274 Grey

E L James 275

— Ai ţinut un discurs foarte frumos, adaugă ea.

— Mulţumesc, mormări eu, derutat.

Cum e posibil să nu‑şi fi verificat telefonul sau e‑mailul?

— Am înţeles de ce ai problemele acelea cu mâncarea, zice ea cu un ton blând — şi, dacă nu mă înşel, compătimitor.

— Anastasia, n‑am chef de discuţia asta acum.

N‑am nevoie de mila ta.

Închid ochii. Am crezut tot timpul că nu vrea să stea de vorbă

cu mine.

— Mi‑am făcut griji din cauza ta.

— Griji? De ce?

— Pentru că te‑ai dus acasă cu rabla aia a ta de maşină.

Şi pentru că am crezut că am stricat înţelegerea dintre noi.

Ana ia o atitudine defensivă.

— Poftim? Nu e deloc o rablă. E o maşină bună. José mi‑o repară

în mod regulat.

— José, fotograful?

Hai, că e din ce în ce mai bine.

— Da, Broscuţa a fost a mamei lui.

— Şi probabil a bunică‑sii şi a străbunică‑sii. Nu e o maşină

sigură.

Aproape că urlu.

— O conduc de peste trei ani. Îmi pare rău că ţi‑ai făcut griji. De ce nu m‑ai sunat?

Am sunat‑o pe mobil. Nu‑şi foloseşte mobilul deloc? Vorbeşte despre telefonul fix de acasă? Îmi trec mâna prin păr, cuprins de exasperare, şi inspir adânc. Nu mai pot să ocolesc subiectul.

— Anastasia, vreau un răspuns de la tine. Aşteptarea asta mă

Are sens