— Mai vreau, gâfâie ea.
Şi deschide ochii, uitându‑se fix în ochii mei. Fără strop de ruşine. Plină de dorinţă. Îmi place că îi place asta. Fac cum îmi spune, iar ea geme din nou, lăsându‑şi capul pe spate, cu părul răvăşit învol‑
burat pe umeri.
Mă întind pe pat ca să mă bucur de spectacol.
— Mişcă‑te, Anastasia, în sus şi‑n jos, cum doreşti. Ia‑mă de mâini.
Întind mâinile, iar ea mă prinde de ele, echilibrându‑se deasupra mea. Încet, se ridică, apoi coboară la loc.
Răsuflu întretăiat, încercând să mă stăpânesc. Ea se ridică din nou şi, de data asta, ridic şi eu şoldurile, ca s‑o întâmpin la coborâre.
Ah, da.
Închid ochii şi o savurez pe de‑a‑ntregul. Găsim împreună
ritmul potrivit în timp ce mă călăreşte. Şi nu se mai satură. Arată
fantastic: sânii îi saltă, părul i se leagănă, iar gura deschisă absoarbe fiecare mişcare care‑i aduce plăcere.
Mă priveşte în ochi, voluptuoasă şi uluită. Doamne, cât e de frumoasă!
Ţipă, iar trupul ei preia controlul. Aproape a ajuns la orgasm, aşa că o strâng şi mai tare de mâini, iar ea ia foc în jurul meu. O
apuc de şolduri, ţinând‑o ferm în timp ce ea îşi dă drumul ţipând.
Apoi îmi pun mâinile pe şoldurile ei şi îmi dau drumul înăun‑
trul ei.
Se lasă pe pieptul meu, iar eu rămân întins sub ea, gâfâind.
Doamne, ce bună e la pat.
Stăm întinşi împreună pentru un moment, iar greutatea ei mi se pare o mângâiere. Se foieşte şi mă atinge prin tricou, apoi îşi pune mâinile pe pieptul meu.
Întunericul îşi scoate capul, rapid şi puternic, ameninţând să mă
sufoce.
Nu. Nu mă atinge.
O apuc şi‑i duc mâinile peste cap, ca să nu mă mai poată atinge.
— Nu, o rog eu, şi o sărut pe buze, încercând să‑mi înfrâng frica.
— De ce nu‑ţi place să fii atins?
— Pentru că sunt distrus în cincizeci de feluri, Anastasia.
După ani întregi de terapie, este singurul lucru de care sunt sigur.
Face ochii mari, întrebători; vrea să afle mai multe. Dar nu trebuie să afle chestia asta.
— Am avut un început dificil în viaţă. Nu vreau să te împovărez cu amănunte de‑astea. Pur şi simplu nu m‑atinge.
308 Grey
E L James 309
Îmi frec uşor nasul de‑al ei şi, retrăgându‑mă, mă ridic în capul oaselor, îmi scot prezervativul şi‑l arunc lângă pat.
— Cred că ţi‑am arătat lucrurile de bază. Ţi‑a plăcut?
Pentru un moment pare pierdută‑n lumea ei, apoi îşi înclină
capul într‑o parte şi zâmbeşte.
— Dacă tu crezi măcar pentru o secundă că mi‑am imaginat că
mi‑ai cedat controlul, nu mi‑ai luat în calcul coeficientul de inteli‑
genţă. Dar mulţumesc pentru iluzie.
— Domnişoară Steele, nu eşti doar o fată frumuşică. Ai avut şase orgasme până acum şi toate datorită mie.
De ce asta mă bucură atât de tare?
