Îmi trec mânile prin părul ei şi o sărut prelung, întrebându‑mă
dacă nu cumva ar trebui să i‑o trag pe blatul de bucătărie, ca învăţă‑
tură de minte.
Toate la timpul lor, Grey.
— Oricât de mult aş vrea să profit de tine aici şi acum, trebuie să
mănânci, şi eu la fel. N‑am chef să leşini mai târziu, şoptesc.
— Doar pentru asta mă vrei — pentru trupul meu? întreabă.
— Pentru trup şi pentru gura ta obraznică.
O mai sărut o dată, gândindu‑mă la ce urmează… O sărut şi mai apăsat şi dorinţa îmi cuprinde tot corpul. O doresc pe femeia asta.
Înainte să i‑o trag aici, pe podea, îi dau drumul şi amândoi avem răsuflarea întretăiată.
— Ce muzică e asta? spune ea, cu glasul răguşit.
— Vil a‑Lobos, o arie din Bachianas Brasileiras. Frumoasă, nu‑i aşa?
— Da, zice ea, privind fix masa pusă.
Scot salata Caesar din frigider, o pun pe masă între cele două
şervete şi o întreb dacă‑i place.
— Da, sigur, mulţumesc.
Îmi zâmbeşte.
Scot sticla de Chablis din frigiderul pentru băuturi şi simt că
nu‑şi ia ochii de la mine. Nu ştiam că pot avea şi talente casnice.
— La ce te gândeşti? o întreb.
— Te priveam pur şi simplu cum te mişti.
— Şi? întreb, surprins pentru o clipă.
— Eşti plin de graţie, spune ea încet, înroşindu‑se în obraji.
— Vai, mulţumesc, domnişoară Steele.
Mă aşez lângă ea, neştiind cum să reacţionez la acest compli‑
ment drăguţ. Nimeni nu mi‑a mai spus că sunt graţios.
— Chablis?
— Te rog.
— Ia‑ţi salată. Spune‑mi — ce metodă ai ales?
— Pilula anticoncepţională, spune ea.
— Şi o să ţii minte s‑o iei regulat, la ora exactă, în fiecare zi?
Se înroşeşte, surprinsă.
— Sunt sigură că‑mi vei reaminti tu, spune ea sarcastică, lucru pe care prefer să nu‑l bag în seamă.
Trebuia să alegi injecţia.
— O să‑mi setez alarma. Mănâncă.
Ia o îmbucătură, şi încă una… şi încă una. Mănâncă!
— Deci pot să pun salata Caesar pe listă pentru doamna Jones?
întreb eu.
— Credeam că eu voi găti.
— Da. Tu vei găti.
