du‑mă în loc în timp ce tocmai închid bufetul.

— De ce?

Unde vrea să ajungă cu asta? Ce i‑a spus lui Kavanagh?

Inspiră adânc.

— Păi, am câteva întrebări, ştii tu, despre sex. Şi aş vrea s‑o întreb pe Kate.

— Poţi să mă întrebi pe mine.

— Christian, cu tot respectul…

Se opreşte.

Îi e ruşine?

— Doar nişte lucruri generale. Nu o să‑i pomenesc de Camera Roşie a Durerii, spune ea în grabă.

— Camera Roşie a Durerii?

Ce mama dracului?

— Mai degrabă a plăcerii, Anastasia. Crede‑mă. În plus, colega ta de cameră s‑a combinat cu frate‑meu. Aşa că aş prefera să nu o întrebi nimic.

Nu vreau ca Elliot să afle nimic despre viaţa mea sexuală. Nu voi mai scăpa de el.

— Familia ta îţi cunoaşte… ăăă, preferinţele?

— Nu. Nu‑i treaba lor.

Simt că e nerăbdătoare să mă întrebe ceva.

— Ce anume vrei să ştii? o întreb, stând în faţa ei şi cercetându‑i chipul.

Ce anume, Ana?

— Nimic, deocamdată, şopteşte ea.

— Bine, putem începe aşa: cum ţi s‑a părut noaptea trecută?

Îmi ţin respiraţia cât timp îi aştept răspunsul. Toată înţelegerea noastră depinde de răspunsul ei.

— Frumoasă, spune ea şi îmi zâmbeşte blând şi seducător.

Asta vreau să aud.

— Şi pentru mine. N‑am mai făcut niciodată sex fără perversiuni.

Şi nici nu mi s‑a părut atât de rău. Poate pentru că am făcut asta cu tine.

Pare surprinsă şi bucuroasă de vorbele mele. Îi trec degetul mare peste buza plină. De‑abia aştept s‑o ating… din nou.

— Vino, hai să facem o baie.

O sărut şi o duc în baie.

— Stai aici, îi ordon, dând drumul robinetului şi turnând uleiuri aromate în apa fierbinte.

Cada se umple repede în timp ce ea mă priveşte. În mod normal, m‑aş aştepta ca orice femeie care ar urma să facă baie cu mine să‑şi ţină privirea în jos, cu modestie.

Dar nu şi Ana.

Ea nu‑şi coboară privirea, ba chiar ochii îi strălucesc de nerăbdare şi curiozitate. Dar şi‑a înfăşurat braţele în jurul pieptului; este timidă.

Mă excită.

Apoi mă gândesc că n‑a mai făcut niciodată baie cu un bărbat.

Pot iar să mă laud că tot eu o iniţiez şi în asta.

Când cada e plină, îmi scot tricoul de pe mine şi‑i întind mâna.

— Domnişoară Steele.

Ea îmi acceptă invitaţia şi intră în cadă.

— Întoarce‑te cu faţa la mine, îi ordon. Ştiu că buza aia e deli‑

cioasă, pot depune mărturie în acest sens, dar vrei să încetezi s‑o mai muşti? Chestia asta mă face să vreau să ţi‑o trag, şi acum ai dureri, bine?

158 Grey

E L James 159

Inspiră cu putere şi îşi eliberează buza.

— Aşa. Pricepi?

Încă stând în picioare, mă aprobă dând din cap.

— Bine.

E încă îmbrăcată în cămaşa mea şi îi scot iPodul din buzunarul de la piept şi‑l aşez lângă chiuvetă.

— Apa şi iPod‑urile — nu e o combinaţie strălucită.

O apuc de marginea cămăşii şi o trag de pe ea. Imediat îşi lasă