Imaginea asta e excitantă, atât de excitantă. O apuc de păr şi încep să mă împing în gura ei, în timp ce ea se sprijină cu mâinile de coapsele mele.
— Ah. Iubito. Este. Atât. De. Bine.
Îmi ia încă o dată penisul în gură.
— Ah! gem şi mă întreb cât de adânc o să‑mi permită să intru.
Gura ei mă chinuie, strângând cât se poate de tare. Iar eu vreau mai mult.
— Dumnezeule. Până unde ai de gând să mergi?
Se uită în ochii mei şi se încruntă. Apoi, cu o expresie hotărâtă, mi‑o ia în gură atât de adânc încât simt cum îi ating fundul gâtului.
La naiba.
— Anastasia, o să‑mi dau drumul în gura ta, o avertizez eu, fără
suflare. Dacă nu vrei să fac asta, opreşte‑te acum.
Mă împing în ea la nesfârşit, urmărind cum penisul meu îi intră
şi‑i iese din gură. E mai mult decât erotic. Sunt atât de aproape. Brusc îşi dezveleşte dinţii, strângându‑mă uşor, iar eu mă dezlănţui, ejacu‑
lând în fundul gâtului său şi urlând de plăcere.
Să mă ia naiba.
De‑abia mai respir. M‑a dezarmat complet… din nou!
Când deschid ochii, văd că străluceşte de mândrie. Aşa şi trebuie.
Mi‑a supt‑o ca o expertă.
— Tu nu te îneci? mă minunez eu, recăpătându‑mi suflul.
Doamne, Ana… a fost… grozav, chiar grozav. Neaşteptat, totuşi. Ştii, nu încetezi să mă uimeşti.
162 Grey
E L James 163
O laudă meritată pentru o treabă bine făcută.
Stai aşa, dacă a fost atât de bine, poate că totuşi are ceva experienţă.
— Ai mai făcut asta vreodată? o întreb şi nu sunt sigur că vreau să aflu răspunsul.
— Nu, spune ea cu mândrie.
— Bine.
Sper că uşurarea din tonul meu n‑a fost prea evidentă.
— Încă o premieră, domnişoară Steele. Păi, ai luat un 10 la oral.
Haide în pat, îţi datorez un orgasm.
Ies din baie un pic ameţit şi îmi înfăşor un prosop în jurul taliei.
Iau altul, îl ridic şi o ajut să iasă din cadă, învelind‑o strâns în el ca şi cum ar fi prizonieră. O ţin lipită de mine, sărutând‑o pe îndelete.
Explorându‑i gura cu limba. Simt gustul spermei mele. O prind de cap şi o sărut şi mai apăsat.
O doresc.
Toată.
Cu trup şi suflet.
Vreau să fie a mea.
O implor din priviri.
— Spune da.
— La ce anume? şopteşte ea.
— La înţelegerea noastră. Să fii a mea. Te rog, Ana.