Aceasta ne ajută să înţelegem simplu şi limpede, cum prin sugestie se pot opri hemoragii, învinge constipaţia, se poate face să dispară
fibroame, vindeca unele paralizii, leziuni tuberculoase, răni varicoase, etc.
Voi lua ca exemplu un caz de hemoragie dentară, pe care l-am observat în cabinetul dentistului Gauthé la Troyes. O fată pe care o ajutasem să se vindece de astmă după 8 ani de suferinţă, îmi spune într-o zi că vrea să i se scoată o măsea. Ştiind-o foarte sensibilă, i-am oferit să intervin să i se facă extracţia fără durere. Ne-am dus la dentist. Acolo, stând în faţa pacientei îi spun: „Nu simţi nimic, nu simţi nimic, etc,”, şi tot repetând sugestia, fac semn dentistului.
După o clipă măseaua este scoasă, fără ca dra D… să fi simţit ceva.
Şi cum se întâmplă adeseori, s-a declarat o hemoragie. Dentistului care voia să întrebuinţeze un hemostatic, îi spun că vreau să încerc
— 42 —
cu sugestia; iar fetei îi cer să mă privească drept în ochi şi îi sugerez că până la două minute hemoragia se va opri singură. Dra D… mai scuipă de câteva ori cu sânge şi atâta tot. Îi spun să deschidă gura şi constatăm că în cavitatea măselei se formase un mic cheag de sânge.
Cum să ne explicăm acest fenomen? În chipul cel mai simplu. Sub influenta ideii: „hemoragia trebuie să se oprească”, inconştientul a trimis arterelor şi venelor ordinul să nu mai lase să curgă sânge şi, cu docilitate, ele s-au contractat în mod natural, după cum s-ar fi contractat în mod artificial în contact cu un hemostatic, ca de pildă
adrenalina.
Acelaşi raţionament ne face să înţelegem cum poate dispare un fibrom. Inconştientul primind ideea „fibromul trebuie să dispară”, creierul porunceşte arterelor care-l nutresc să se contracteze; acestea se contractă, astfel fibromul nu mai primeşte hrană şi moare, se usucă, dispare.
Întrebuinţarea sugestiei pentru vindecarea suferinţelor morale şi a viciilor din naştere sau căpătate mai târziu.
Neurastenia, atât de frecventă astăzi, se vindecă prin sugestie, practicată după cum am arătat dar un timp moi îndelungat. Am avut norocul să fi contribuit la vindecarea unui mare număr de neurastenici, cărora li se aplicase zadarnic tot felul de tratamente.
Unul chiar stătuse un an într-un stabiliment special din Luxemburg fără să obţină vreo îmbunătăţire a tristei lui stări. În şase săptămâni prin metoda mea s-a vindecat cu totul şi este astăzi cel mai fericit om, după ce a fost cel mai nenorocit. Şi nici nu va mai cădea vreodată, fiindcă l-am învăţat să-şi facă autosugestie conştientă, pe care o practică într-un chip minunat.
Sugestia fiind utilă pentru tratarea suferinţelor fizice şi morale, ea devine binefăcătoarea societăţii, putând să transforme în oameni cinstiţi pe nenorociţii din casele de corecţie şi din închisori, care astăzi ieşind de acolo măresc numărul criminalilor.
Să nu se spună că aceasta este imposibil. Este posibil şi pot dovedi.
Voi cita următoarele două cazuri, foarte caracteristice. Dar, mai întâi, trebuie să deschid o paranteză. Pentru a face mai uşor înţeles cum lucrează sugestia în tratamentul viciilor morale, voi întrebuinţa următoarea comparaţie: Să ne închipuim că creierul este o scândură
— 43 —
în care sunt bătute cuie ce reprezintă ideile, obiceiurile, instinctele noastre din care decurg acţiunile noastre. Dacă constatăm la cineva o idee rea, un rău obicei, un rău instinct, adică un cui rău, luăm un altul, care este obiceiul, instinctul opus bun şi îl punem direct în capul cuiului rău şi dăm o lovitură de ciocan, adică facem o sugestie.
Noul cui se va înfige de un milimetru de pildă, în timp ce vechiul va ieşi pe atâta. La fiecare lovitură de ciocan, adică la fiecare nouă
sugestie, se va înfige mai mult cuiul cel bun şi va ieşi cel rău, încât după un oarecare număr de lovituri instinctul rău va fi înlocuit prin cel bun. Această substituire făcută, pacientul este vindecat.
Revin la exemplele anunţate: Tânărul M… de 11 ani, domiciliat în Troyes, era noaptea, chiar şi ziua, victimă a acelor mici accidente ale primei copilării; mai era şi cleptoman şi mincinos. După cererea mamei lui, i-am făcut sugestie. Chiar după prima şedinţă copilul n-a mai avut accidente ziua, dar noaptea tot nu se putea ţine. Încetul cu încetul, după câteva luni, s-a vindecat de slăbiciunea lui fizică, iar până în şase luni nici nu mai fura, nici nu mai minţea.
Fratele acestui copil, băiat de 18 ani, purta o grozavă ură unui alt frate al său. Ori de câte ori era puţin beat, cu greu îşi putea stăpâni o furioasă poftă de a-şi înjunghia fratele. Simţea că într-o zi tot va face crima şi că apoi va plânge cu disperare pe cadavrul victimei sale.
I-am făcut şi acestuia sugestie, cu rezultat, într-adevăr minunat: Vindecat de la prima şedinţă. Ura a dispărut, făcând loc unui sentiment de bună-voinţă, şi chiar de prietenie. L-am urmărit multă
vreme şi am constatat că vindecarea a fost definitivă.
Când se obţin prin sugestie asemenea rezultate, n-ar fi oare util, aş spune chiar absolut necesar, de a o adopta şi de a o introduce în şcolile de corecţie? Sunt convins, că prin sugestii zilnic aplicate copiilor vicioşi, mai mult de 50% ar putea fi aduşi pe calea bună. Nu s-ar face oare un mare serviciu societăţii înapoindu-i-se sănătoşi, membri atinşi de putreziciune morală?
Poate mi se va spune că răspândirea sugestiei ar fi periculoasă
fiindcă ar putea fi întrebuinţată cu acelaşi succes şi pentru rău.
Argumentul este slab, căci, pe de o parte s-ar putea avea grija de a se încredinţa practicarea sugestiei unor persoane bine alese, iar pe de alta, fiindcă acei care vor să facă rău nu aşteaptă autorizaţia nimănui.
Dar admiţând că sugestia prezintă oarecare primejdie, aş întreba, care este oare lucrul ce întrebuinţăm fără primejdie? Este oare aburul? Este explozibilul? Este trenul, corabia, electricitatea,
— 44 —
automobilul, aeroplanul? Sau otrăvurile din farmacie unde, o clipă de neatenţie la cântăreală, poate ucide mii de bolnavi?
— 45 —
CE POATE AUTOSUGESTIA?
Câteva cazuri de vindecare.
Dra M. D., din Troyes, suferea de opt ani de astmă, ceea ce o silea să stea în sus mai toată noaptea, chinuindu-se să-şi umple plămânii.
Experienţele preliminarii au dovedit-o foarte sensibilă. Chiar din prima zi uşurarea este enormă, căci a avut o noapte întreruptă de o singură criză şi care n-a durat decât un sfert de ceas. După câtva timp astma trece de tot şi definitiv.
*
Dl M., ţesător, domiciliat în Sainte-Savine, lângă Troyes, paralizat de doi ani din pricina unor leziuni la punctul de legătură a coloanei vertebrale cu bazinul. Paralizia nu-i decât la picioare, unde circulaţia sângelui abia se mai face puţin de tot şi de aceea sunt congestionate, umflate şi învineţite. Diferite tratamente, între care şi acel antisifilitic, au fost aplicate fără rezultat.
După opt zile de sugestie, şi de autosugestie, observ puţină
