— Foarte bine că vestă tot nu se mai poartă. Deci numai haină şi pantalon.
— Nu, vreau şi vestă. Eu port.
— Cum doriţi. Aveţi stofă?
— Da. Asta este. Trei metri.
— Ooooo, e în dungi...
— Nu vă place?
— Ba da. Dar în dungi e mai complicat că se taie stofa numai pe dungă. De ce n-aţi luat-o în pătrăţele?
— Nu port în pătrăţele. Nu puteţi să mi-o faceţi în dungi?
— Ba da. Noi facem cum doriţi dumneavoastră. Aţi ales modelul?
— Da, la un rând.
— De ce n-o faceţi la două rânduri?
— Eu port numai la un rând.
— Dacă o faceţi la două rânduri, o puteţi şi-ntoarce...
— Nu vreau s-o întorc.
— Perfect. O facem cum doriţi dumneavoastră. Aveţi şi furnituri?
— Nu.
— Asta nu e bine.
— Şi atunci, ce facem?
— Nu e nicio problemă, vă punem noi furniturile.
— Aşa mă gândeam şi eu.
— Vă trebuie: un metru jumătate de pânză tare, un metru jumătate de pânză moale, trei metri mătase pentru căptuşeală, 10 nasturi mari şi 25 mici...
— Ce să fac cu atâția nasturi?
— Să aveţi. Ce, dumneavoastră nu mergeţi cu autobuzul?
— Şi de ce 25?
— Sunt mici, dacă se rup nu-i mai găsiţi. Dar dacă doriţi, vă punem fermoare.
— Nu, puneţi nasturi. Şi altceva?
— Doi kilometri de aţă neagră.
— De ce doi kilometri? Nu e mai simplu două mosorele?
— E mai simplu dar nu e exact. Într-un mo- sorel este un kilometru jumătate de aţă. De ce să încărcăm clientul?
— Mă rog... îmi luaţi măsura?
— Marţi.
— De ce nu acuma?
— Pentru că mai întâi trebuie să facem un deviz estimativ pe proiect tip.
— Tipu’ sunt eu...
— Se poate, dar fără deviz estimativ nu se poate.
— Şi atunci?
— Marţi.
— Să presupunem că azi e marţi...
— Păi, azi e chiar marţi.
— E gata devizu’ estimativ?
