— Nici vorbă. E la maternitate.
După ce tânărul închise uşa, Io se mai plimbă puţin prin cameră, după care se întinse iar. Era obosit. Deşi îşi propusese să alterneze în mod raţional munca cu odihna, solicitările nu-l lăsau în pace. Calculatorul optase deci pentru varianta cea mai economică. De obicei, atunci când se stoca în memoria lui zestrea umană a unuia care nu avea urmaşi, operaţie ce se efectua înaintea decesului, dar destul de aproape de acesta, se dădea şi comanda de excludere, temporizată însă cu perioada până la deces. În acest interval, oamenii beneficiau de condiţii optime de
trai, pe cheltuiala Consiliului. În cazul lui, temporizarea fusese anulată de Haar. Va fi greu de dovedit.
— Am sosit, spuse Spinn.
— Ei?
— Cablu în derivaţie. Priza veiozei era de fapt priza pentru terminalul din birou. Am fotografiat totul pentru dosar.
— Eşti groaznic de murdar, Spinn!
— A trebuit să mă târăsc prin canalul de cabluri.
— Ai şi ceva noutăţi de la maternitate?
— N-am avut vreme.
— Pentru azi, am terminat! Vreau să şi dorm puţin. Tu să-mi pregăteşti dosarul pentru mâine.
— Am înţeles. V-aş pune un supraveghetor.
— Nu-i nevoie. Mai bine supraveghează-l pe Haar. Cât timp doarme, sunt în siguranţă.
— Bună idee! Aşa am să fac.
— Te duci la maternitate şi-i spui medicului de gardă că
ai permisiunea mea să utilizezi calculatorul lor până-ţi naşte nevasta.
— Mulţumesc! M-aţi scutit de drumuri neplăcute.
— Fugi!
După ce Spinn plecă, Io rămase un timp cu ochii în tavan. Haar îşi făcuse o derivaţie pentru calculatorul de urmărire cosmică. Deci îl interesa Poe. Un om care nu ezită să-şi omoare binefăcătorul nu va avea scrupule să
încerce acelaşi lucru şi cu fiul acestuia. Nu cumva...
Io se repezi la terminalul din încăpere şi se conectă la calculatorul de urmărire cosmică. Pe harta cerului, care-i apăru pe display, un punct pulsa ritmic. Poe trăia!
Deconectă terminalul şi se reaşeză în pat. Ceva totuşi nu era în regulă. De ce să-şi facă Haar o derivaţie, când avea oricând acces la calculatorul de urmărire? Nu! Nu era bine aşa. Întrebarea corectă era: putea Haar, utilizând această
derivaţie, să-l ucidă pe Poe?
Un fior îi trecu prin inimă. Dacă n-ar fi văzut mai înainte punctul acela pulsând pe display, ar fi putut crede
că era posibil să existe o legătură între... Îl va chema, totuşi, pe Spinn.
— Spinn, spuse Io când imaginea acestuia apăru pe videofon, aş dori să verifici ceva.
— Chiar mă plictiseam. Nevastă-mea nu vrea să se grăbească, iar eu am terminat dosarul.
— Vezi dacă, după ora când s-a stabilit contactul cu Poe, Haar a folosit derivaţia...
— Asta-i uşor.
— ...şi mai vezi dacă nu cumva defecţiunea de suprasarcină de la hidrocentrala nr. 5 coincide cu utilizarea derivaţiei.
— Ce vă trece prin minte?
— Îţi spun când te prezinţi cu rezultatele. Dar să vii personal!
*
*
*
Haar nu putea să doarmă. Ştia că nu trebuie să verifice ce se întâmpla cu Io, pentru a nu fi bănuit, dar ardea de nerăbdare. În sfârşit, reuşise. Era conducătorul PLANETEI.
Mâine, chiar, va întrerupe urmărirea şi contactul cu Poe.
Se plimbă puţin prin cameră. Poe... Urmaşul din umbră
care i-a înnegurat viaţa. A terminat-o şi cu el. Acum trebuia să se afirme în faţa oamenilor, pentru a câştiga un prestigiu cel puţin egal cu cel al bătrânului Io. Nu va fi uşor.
Se duse la display şi-l conectă cu urmărirea biocurenţilor. Tastă codul lui Io şi rămase uimit. Io era în viaţă! După trei ceasuri?! Trebuia să fie mort de o oră.
