Aceste vise urâte funcţionează exact ca acei copii care se eliberează de frică, jucându-se „de-a lupul”, „de-a prizonierul” „de-a mumia” (joc în care chiar se mimează moartea!).
Visele ne descriu vieţile anterioare
CARE ESTE SEMNIFICAŢIA CELOR DOUĂ SERII DE VISE PE
CARE LE-AM AVUT ÎN URMĂ CU CÎŢIVA ANI ŞI ÎN CARE TRĂIAM
APARENT O ALTĂ VIAŢĂ?
Studiaţi Aşa cum vi s-a spus şi veţi regăsi ceea ce aţi văzut înaceste experienţe dintr-o viaţă precedentă, în timpul lui Noemi,Orpah şi Ruth pe Colinele Iudeii... (Lectura 2175-1).
Nativul a retrăit deci în vis o viaţă biblică din Palestina: este un fenomen foarte, foarte frecvent, să te revezi astfel într-o altă
existenţă. Oamenii şi-ar explica mai bine unele din visele lor dacă
ar crede în posibilitatea vieţilor anterioare:
Înaintea acestei vieţi, entitatea se stabilise în ţara unde s-anăscut de data asta, lingă ceea ce este acum Toledo în Ohio. Şi eamanifestă mult interes faţă de această regiune, fiind aproapeconştientă că a mai trăit acolo în alte împrejurări. Şi acestea îi aparuneori în vis. (Lectura 5264-1).
În ce priveşte vieţile anterioare, ele se pot exprima mai mult [...]
în vise (...]. Căci această entitate visează mult; ea ar trebui să-şiscrie mai des experienţele din vis: (Lectura 3135-1).
În ceea ce priveşte vieţile anterioare de pe Pământ, planulmateriei, ele influenţează emoţiile entităţii, ca şi sejururile sale pealte planete [... ] şi aceste pulsiuni profunde care aparţin forţeleascunse, latente, mentalul poate uneori să le întrevadă într-ofracţiune de secundă, într-o străfulgerare, când apar sub formă devise.
Astfel, această persoană a avut şi va mai avea încă viseimpresionante. Căci ea a fost atlantă şi aplica în viaţa sa aceleadevăruri spirituale de care am vorbit. Aceste amintiri urcă uneorifoarte aproape de suprafaţă [...]! (Lectura 1968-1).
Entitatea a trăit în Golful Persic, pe coasta de nord a Africii şi,de asemenea, în valea superioară a Nilului. De aceea, ea este foarteinteresată de aceste ţări. Şi când visează, în somn sau chiar învisele cu ochii deschişi [...] îi apar imagini din aceste ţări. Pentru că
aceste peisaje au făcut altădată parte din viaţa sa. (Lectura 2147-1).
Cayce însuşi a visat de mai multe ori scene care se refereau la una sau alta din vieţile sale anterioare, mai ales la una în care asistase la un duel mortal între Ahile şi Hector, în războiul Troiei.
Astfel de vise luminează relaţiile pe care le putem avea cu oamenii care ne înconjoară.
Astfel, m-am văzut în vis cu fiica mea Eleonore, la Versailles, în timpul Revoluţiei. Mulţimea venită din Paris invada castelul, masacrându-i pe cei întâlniți. Fiica mea mi-a sugerat să ne ascundem într-o încăpere secretă, aşa cum există la Versailles.
Intrarea se afla în spatele unei plăci a şemineului, uşor de găsit.
Visul era atât de viu, cu impresii senzoriale atât de puternice, atât de precise, încât nu pot să cred că le-aş fi „inventat”! De exemplu, eu purtam o fustă de epocă, încreţită din talie, ale cărei pliuri le simţeam la fiecare mişcare; această ţinută îmi permitea o mare agilitate, astfel m-am putut căţăra în şemineu... Şi mai aud încă
vuietul îngrozitor al mulţimii care înainta la intrarea unei galerii în care ne aflam. Şi vocea calmă a fiicei mele, care, ieri ca şi astăzi, nu-şi pierde niciodată capul. Acest vis mi-a explicat atâtea lucruri despre ea şi despre mine şi de ce am întotdeauna un şoc când vizitez, pentru a câta oară poate, castelul din Versailles! Şi de ce Revoluţia din 1789 mă interesează atât de mult... În schimb, cunosc oameni care sunt bolnavi de oroare şi chiar leşină când vizitează Conciergerie! Au fost acolo întemniţaţi înainte de a fi executaţi în Place de la Concorde, pe care n-o pot traversa fără să
tremure? Unii chiar văd noaptea defilând în această piaţă
trăsurile cu condamnaţii la moarte, ajungând în faţa ghilotinei! În ceea ce mă priveşte, nu văd în piaţa Concorde decât frumuseţea ei, vibraţiile greceşti şi egiptene. Astfel, presupun că nu am fost ghilotinată acolo. Toate acestea nu au de ce să ne mire, după
Cayce, căci:
Visul nu este altceva pentru spiritul omenesc decât faptul de ase branşa pe propriul depozit de amintiri trăite care se pun din nouîn mişcare. (Lectura 262-83).
Comunicarea cu morţii
Acesta este un capitol foarte important al artei visului... Căci adeseori morţii nu au alt mijloc de a ne face să înţelegem ceea ce refuzăm să auzim. Ei caută în zadar să ne contacteze, dar noi refuzăm, bineînţeles, să-i vedem şi să-i ascultăm. Atunci nu ne mai rămâne decât comunicarea prin vis.
DOMNULE CAYCE, AM VISAT-O PE MAMA SPUNÎNDU-MI: SUNT VIE.
Cayce, întrerupând-o:
Dar ea ESTE vie! (Lectura 136-45).
„AM VISAT CĂ AUZEAM O VOCE SPUNÎNDU-MI: MAMA
DUMNEAVOASTRĂ ESTE VIE ŞI FERICITĂ”.
Mama dumneavoastră este într-adevăr vie şi fericită, căci nuexistă moarte, ci doar o trecere din planul fizic în planul spiritual.
Naşterea în planul fizic este considerată ca o nouă viaţă. Ei bine, totastfel este naşterea în planul spiritual, este tot începutul unei vieţinoi, a unei noi experienţe.
MAMA ÎNCEARCĂ SĂ-MI SPUNĂ CU ADEVĂRAT CĂ
TRĂIEŞTE ŞI CĂ ESTE FERICITĂ SAU AM ÎNNEBUNIT EU?
Nu, nu aţi înnebunit. Sufletul mamei dumneavoastră trăieştecu adevărat în pace şi ea doreşte să o ştiţi [...]. Viaţa este mai vastă
decât o viaţă iar moartea nu este sfârșitul [...].
TATA ŞI MAMA AU VENIT SPRE MINE ÎN VIS ŞI PĂREAU
