(Lectura 294-149).

Întoarcerea triumfală a lui Ra-Ta

Cât despre ex-Marele Preot însoţit de fidelii săi, el ştiuse să se facă plăcut unei prinţese nubiene:

Entitatea era unul dintre conducători, un prinţ din ţara undefusese alungat Marele Preot. La început ostil ideilor acestuia, aevoluat, a devenit mai târziu unul dintre admiratorii săi. Deşi înacea epocă sexul opus conducea, entitatea era prinţ şi şi-a folositputerea [...] pentru a favoriza avansarea Marelui Preot printreapropiaţii prinţesei. (Lectura 816-3).

Ra-Ta a reuşit atât de bine încât în câțiva ani a devenit consilierul prinţesei domnitoare şi cea mai înaltă personalitate din ţară.

Însoţitorii săi din exil, cele 231 de suflete, au devenit gărzilesale de corp, asistenţii săi, interpreţi - nu interpreţi ai limbii, ciactivitatea lor consta în interpretarea instrucţiunilor Marelui Preotpentru cei care nu puteau să ajungă personal până la el. (Lectura294-150).

Devenise atât de important, încât nu te mai puteai apropia de el fără a trece printr-un întreg aparat ierarhic care îţi stătea în cale! El a fost la originea unei mari mişcări de refacere a tarii nubiene, stimulând ştiinţele şi artele, cercetarea în toate domeniile, mai ales:

În astronomie, astrologie, geografie şi agricultură. (Aceeaşilectură).

În Egipt, dimpotrivă, lucrurile mergeau rău. Circulau zvonuri despre succesele lui Ra-Ta în Nubia, lansate mai ales de prietenul său Hept-Supht:

Numeroşii atlanţi care locuiau acum în Egipt şi cei carecontinuau încă să vină - căci profeţiile despre sfârșitul Atlantideiîncepeau să devină evidente iar Egiptul fusese ales pentru a primi

arhivele atlante -, toate acestea au fost cauza întoarcerii atlantului(Hept-Supht) după numai trei ani de exil. (Lectura 275-38).

Hept-Supht l-a sfătuit pe rege să-l cheme înapoi pe Ra-Ta, singurul care ar fi putut să refacă unitatea tarii în faţa ameninţării atlante şi dezordinii generale:

diferitele facţiuni, sătule de războiul civil, au sfârșit prin a sepune de acord asupra chemării lui Ra-Ta. S-au aranjat lucrurileastfel încât i s-a încredinţat autoritatea asupra întregii ţări: astfel, ela devenit ceea ce am numi astăzi un dictator sau un monarhabsolut cu drepturi depline. (Lectura 294-149).

Totuşi, unii îl găseau pe Marele Preot destul de decrepit: Trimişii diverselor grupări politice se perindau (între Egipt şi Nubia) în cursul tratativelor vizând restaurarea puterii Marelui Preot. Unora li s-a părut un om bătrân, uzat, incapabil fizic să

continue... Şi au început să se teamă că-i lipsesc forţele necesarepentru preluarea puterii. (Lectura 294-150).

Dar în realitate, Ra-Ta era puternic, prin vigoarea spiritului şiinteligenţei sale, prin aptitudinea sa de a coordona cunoştinţele şiadevărurile necesare progresului şi dirijării popoarelor spre progresîn timpul acela. (Lectura 1925-1).

ŞI ÎN CE FEL DE VEHICUL S-AU ÎNTORS ÎN EGIPT RA-TA ŞI SUITA SA?

În ceea ce am numi astăzi vehicule propulsate cu gaze. Atlanţiile construiseră. (Lectura 275-38).

Înainte de preluarea noilor sale funcţii oficiale, Ra-Ta: s-a retras la început pentru regenerarea corpului, în scopul debarasării acestuia de slăbiciunile fizice. Şi alimentându-se la acele surse de regenerare, şi-a recreat propriul corp, în forţele sale elementare, pentru a-şi putea asuma material sarcina politică.

(Lectura 28294-150).

Alte lecturi pe acelaşi subiect, nu mai puţin uimitoare: Entitatea l-a ajutat pe Marele Preot atunci când a efectuat o regenerare a corpului, debarasîndu-1 pe acesta de anii (de urma anilor) de încercare şi de luptă pe care-i traversase; şi entitatea s-a întinerit ea însăşi cu aceeaşi ocazie. (Lectura 696-1 ).

Marele Preot, aşa cum am spus, cu deplinele puteri odată

regăsite, adică la mai bine de 100 de ani de viaţă terestră, aveaaproximativ 1,83 m înălţime şi, aşa cum am spune astăzi, cântărea181 de livre (aproape 82 kg). Un ten frumos şi luminos, părul rar pe

cap, fără păr pe faţă sau corp. Pielea aproape albă. (Lectura 275-38). Aceste trei texte afirmă că vechii egipteni găsiseră secretul tehnicilor de reîntinerire - ceea ce gerontologii actuali încă mai caută.

Dar:

în vremea aceea, speranţa de viaţă depăşea 100 de ani saumai multe sute de ani. (Lectura 2533-4).

În acea experienţă terestră, entitatea s-a menţinut activă maimult de 454 de ani (patru sute cincizeci şi patru de ani) aşa cum amnumăra anii astăzi. (Lectura 1472-10).

Civilizaţia atlanto-caucaziană

Ra-Ta, odată „rejuvenated”, cum spune Cayce, şi-a asigurat puterea absolută.

Ţara s-a supus directivelor sale. (Lectura 294-14). În domeniula ceea ce am putea numi politică, această întoarcere a adus multeschimbări. (Lectura 294-11).

Isris sau Isis, concubina apoi soţia lui Ra-Ta, şi-a sporit autoritatea: Ea a ocupat o astfel de poziţie încât cei care voiau să

aibă acces la Marele Preot, care îi solicitau sfaturile, trebuiau să

treacă pe la ea. Nu se putea ajunge la tron decât prin Isis. Nupentru că autoritatea sa ar fi fost superioară autorităţii regelui, ciera o evoluţie necesară pentru promovarea femeii. (Lectura 294-151) Ţara a fost curăţată de rebeli şi Ra-Ta a întreprins reforme: Oamenii au început din ce în ce mai mult să aibă case individuale. Şi acolo unde nu erau altădată decât fortăreţe sau temple, împărţite pe diverse secţii, şi unde se desfăşura şi viaţa comercială, s-au construit puţin câte puţin, case care adăposteau familii, cămine, ca astăzi - cu diferenţa că nu exista decât un soţ.

(Lectura 294-151).

Poligamia şi poliandria se pare că au fost curente:

ERAM BĂRBAT ÎN ACEA REÎNCARNARE când ERAM CU CEI

CARE AU CONSTRUIT MAREA PIRAMIDĂ?

Mai degrabă o femeie, care avea autoritate şi conduceabărbaţii; şi care a avut mulţi soţi! (Lectura 993-3).

Atlanţii, contrar egiptenilor, ştiau ce înseamnă o casă

personală:

Entitatea a fost primul atlant născut pe sol egiptean, mama saera însărcinată cu el când a intrat în ţara numită astăzi Egipt [...].

Pe numele său Atlanteus, entitatea a ajuns la un post foarteimportant: controla un larg sector al construcţiilor, căci atlanţiiconstruiau case particulare din piatră şi lemn; şi deci, eracompetent în acest sector. (Lectura 984-1).

Cayce dă chiar o descriere a caselor egiptene de atunci: Invadatorii (caucazieni) erau mai obişnuiţi să trăiască în corturi, pe când egiptenii trăiau în clădiri comune, „solide”: case joase care protejau de frig şi ploaie dintotdeauna. Dar cea mai mare parte a vieţii private se petrecea pe acoperiş, cum am putea să-l numim. Activităţile aveau loc pe această terasă care forma acoperişul. (Lectura 798-4).

Refugiaţii atlanţi au colaborat foarte activ la această nouă

civilizaţie:

Construcţia caselor personale reprezenta o evoluţie, eraurmarea acelor experienţe novatoare care provocaseră alungareaMarelui Preot. Acest program de construcţie fusese propus şi deşefii atlanţi Ax-Tell şi Ajax care spuneau că-1 experimentaseră dejaîn Atlantida înainte de distrugerea continentului şi că un astfel deprogram favoriza unitatea naţională. (Lectura 2533-4).

Cât despre viaţa economică, lecturile dau multe detalii: Cum nu existau pe atunci negustori, era un singur magazin comunitar pentru toţi. (Lectura 294-149).

Entitatea era atunci însărcinată cu girarea a ceea ce am numigrânare colective, adică rezervele de cereale. Entitatea se ocupa şide negocierile cu străinătatea: aceste grâne erau schimbate contramirodeniilor din unele ţări, contra parfumurilor din altele sau contraaurului. (Lectura 1587-1).

Existau creditul, asigurările, securitatea socială:

Scopul lor era să asigure indivizii, acoperind riscurile. Aceastaera în parte meseria entităţii. (Lectura 2533-4). Ea lucra laevaluarea nevoilor diverselor districte, deci mărimea creditului pecare administraţia putea să-l acorde diverselor colectivităţi. (Lectura2399-1).