Aura emană din tot corpul, dar în mod obişnuit ea este mai intensă

în jurul umerilor şi capului. Acolo se poate vedea cel mai uşor.

Probabil din cauza numeroşilor centri glandulari şi nervoşi localizaţiîn această zonă.

În general, culorile închise denotă mai mult efort practic, puterede voinţă, forţă mentală. Culorile de bază se schimbă pe măsură cepersoana se dezvoltă sau întârzie să se dezvolte! Dar tonurile maiuşoare, pastelurile se topesc şi se şterg rapid pe măsură ce seafirmă temperamentul. Spiritul, constructorul sufletului, estefactorul esenţial care guvernează aura. Hrana, mediul înconjurătorşi alte condiţii au şi ele efectele lor.

Forma aurei poate ajuta la interpretarea sa. [...]. De mai multeori am văzut oameni ale căror aure aveau mici cârlige luminoase.

De fiecare dată era vorba de cineva cu o responsabilitateimportantă pe lingă grupuri umane mari, ca director sau inspirator.

Odată am văzut un bărbat a cărui aură era traversată de olinie venind de sus şi căzând pe umărul stâng, cu alb, verde şi multroşu amestecat cu albastru. Am interpretat-o ca pe o inspiraţieprimită de acest om şi pe care el o folosea într-un scop constructiv.

L-am întrebat dacă nu era scriitor, căci am avut sentimentul că erachiar aura care trebuia pentru acest gen de profesie. Mi-a răspunscă da, dar că acum făcea mai mult o muncă de predare a

cunoştinţelor şi ţinea conferinţe, străduindu-se să-i ajute pe ceilalţicu informaţiile sale.

Şi cum învăţăm să citim aurele?

Oamenii „obişnuiţi” pot învăţa să citească aurele? Datorită

acestora, medicii ar putea să localizeze imediat organul bolnav al pacienţilor (unii o şi fac deja). Cât despre conducătorii de întreprinderi, ei ar putea şti de la prima vedere dacă angajează un lucrător cinstit!

Favorizează unele droguri lectura aurelor? Ritualurile religioase folosite în diverse biserici aveau drept scop să-i iniţieze pe fideli în citirea aurelor? Este în mod sigur cazul la esenieni[1]

(vezi mai înainte, pag.271). Astfel, grupurile de rugăciune, de meditaţie sau de studiu de care mă ocup, fac această experienţă

foarte uşor.

Primul pas important este să învăţăm să privim cu adevărat persoana a cărei aură vrem s-o vedem.

Trebuie să prelucrăm calitatea „ascultării”, dacă pot spune aşa, calitatea atenţiei. O altă condiţie indispensabilă este să nu ne crispăm asupra rezultatelor. Trebuie să începem printr-o atitudine de copil care se joacă: dacă merge, cu atât mai bine! Dacă nu merge, nu-i nimic, vom relua mai târziu. Aspectul ludic înlesneşte mult funcţionarea mecanismelor psi.

Motivările sunt de asemenea importante: în ce scop precis doriţi să citiţi aurele? Dacă vă gândiți că le-aţi fi de mare ajutor celorlalţi, aveţi deci o atitudine deschisă şi generoasă care va înlesni perceperea aurelor.

Tradiţia atribuia sfinţilor un dar de „vedere dublă” care comporta, între altele, aptitudinea citirii aurelor.

Practic ar trebui, aşa cum arată Cayce, să începeţi prin a lua aminte la culorile din îmbrăcămintea celorlalţi:

Poate fi un joc pasionant să observaţi câți oameni energici şiviguroşi poartă ceva roşu sau pun ceva roşu în casa şi grădina lor.

Distraţi-vă, dimpotrivă, să număraţi persoanele liniştite care poartă

albastru. Celor care sunt calmi, siguri de ei, deschişi spiritualităţiinu le lipseşte niciodată albastru viu... ca şi cum ar face să devină

albastru tot ceea ce ating! Şi priviţi-i pe oamenii strălucitori, radioşi,

cărora le place să ridă şi să se joace, „raze de soare „, care nu suntniciodată obosiţi sau pesimişti, priviţi-i cum poartă galben sau vădlucrurile în galbenul auriu al florilor!

Culorile reflectă sufletul, spiritul şi trupul, dar amintiţi-vă că

ele arată o lipsă de perfecţiune, o neîmplinire. Dacă am fi ceea ce artrebui să fim, din noi ar emana o lumină curată albă... Dacă dinîntâmplare vedeţi la cineva această lumină albă, urmaţi aceapersoană ca pe o Stea... Căci este o stea! Dar, așteptând, ne putemmulţumi cu mai puţin, ne putem reconforta cu albastru, ne putemîntări cu roşu şi să râdem în razele solare ale galbenului auriu!

Meditaţia şi aurele

Unele practici favorizează, în general, dezvoltarea facultăţilor psi: străduiţi-vă să priviţi o luminare aprinsă, stând acasă, aşezaţi într-o atitudine relaxată. Sau, întinşi sub un copac, faceţi în voi vid. Sau mergeţi în Natură, deschizându-vă bucuriei pe care o degajă ea... Cayce n-a încetat să-şi încurajeze consultanţii să

practice meditaţia liniştită sau să-şi asculte eul interior. Se poate începe cu ajutorul formulelor sacre clasice, propuse de diversele religii, ca rozariul, rugăciunea ortodoxă a inimii, recitarea incantaţiei „Aum” etc. Toate religiile, sub o formă sau alta, ne-au învăţat tehnici de meditaţie bazate pe repetiţia unei „mantram”

sau cuvânt sacru; repetiţie care coordonează câte puţin ritmurile interioare, deschide chakrele către energiile cosmice, ne liniştesc şi ne permit să ne ridicăm deasupra materiei fizice (şi emoţiilor generate de ea).

Se poate întâmpla ca un individ să vizualizeze greu anumitelucruri. Dar în profunzimea meditaţiei, el simte energii care aparatunci când Spiritul Forţelor Creatoare (=Dumnezeu), dimensiuneauniversală a sufletului, spiritul [...] se contopesc în Întreg (în loc caentitatea să se piardă într-o mulţime de influenţe confuze). Atuncițâșnesc din suflet viziunile, favorizate de meditaţie. (Lectura 987-4).

Viaţa citadină nu-i ajută pe indivizi să perceapă realităţile invizibile. Este nevoie să stăm îndelung în Natură, să comunicăm cu ea, să contemplăm îndelung arborii, animalele, norii, marea, munţii... Această contemplare sfârșește în mod necesar prin rafinarea vederii tuturor culorilor, vizibile şi invizibile. Prin trezirea centrilor glandulari, meditaţia aduce o percepţie specială

a culorilor „aurice”.

Aşa cum ştim, vibraţia este însăşi esenţa culorii. Pe măsură ceculoarea, deci vibraţia ajunge la conştiinţă, urcând de-a lungulcentrilor glandulari, individul face în meditaţia sa experienţa uneiconştientizări a culorilor. Este vorba aici de o experienţă foarteexactă, bine definită. (Care diferă de la individ la individ, explică

Cayce în lectura 281-3.0).

Numerologia: bizuiţi-vă pe ea!

Între „suporturile de manţie”, adică tehnicile (a se vedea mai sus) care declanşează intuiţia facilitând clarvederea, una dintre cele mai bune este în mod sigur numerologia.

Din toate timpurile, numerele au fost astfel folosite.

Ezoteriştii evrei, mai ales cabaliştii, au folosit mult numerologia, adică interpretarea simbolică a numerelor. Dar aceasta este cu mult mai veche decât iudaismul, care îşi trage ştiinţa din Egiptul antic şi de la Zoroastru... Şi prin aceasta, probabil, din Atlantida!

Cayce a încurajat mult dezvoltarea numerologiei, ca o cale care permite perfecţionarea facultăţilor psi şi totodată

perfecţionarea căii spirituale a fiecăruia.

FACULTĂŢILE PSI ALE ENTITĂŢII SE POT EXPRIMA SAU

DEZVOLTA PRIN NUMEROLOGIE?

În ceea ce priveşte indivizii, fiecare vibrează la unele numere,în funcţie de nume, data de naştere, legătura cu diversele activităţi.

Şi aceste numere apar atunci ca nişte forţe sau ca nişte slăbiciuni,sau chiar ca ajutoare sau ca indicarea unei schimbări, sau, în fine,ca nişte forţe spirituale. Dar ele sunt mai mult, aşa cum am spus-o,semne, presimţiri: trebuie să le luăm ca pe nişte avertismente, ca peun ajutor care ne este dat, ca un aport constructiv la viaţa noastră

personală [...]. În numerologie, există numeroase şcoli de referinţă.

Studiaţi-le dacă doriţi să aflaţi ceva! Totuşi, încredinţaţi-vă

întotdeauna Spiritului Adevărului; lăsaţi-l să-şi facă drum până lavoi, indiferent de calea pe care vine [...]. (Lectura 261-15).