Mai târziu, acelaşi consultant l-a întrebat pe Cayce: CARE DIN ÎNCARNĂRILE MELE ÎMI VOR INFLUENŢA
ACTIVITĂŢILE, MOTIVAŢIILE ÎN ANII CARE URMEAZĂ?
Încarnarea persană, unde aţi studiat influenţele stelare şişederea sufletelor în planurile ce înconjoară Pământul, pentru aexplica motivaţiile sufletelor omeneşti. (Lectura 256-5).
Şi câți Magi au fost?
ÎNTR-O LECTURĂ, NE SPUNEŢI, DOMNULE CAYCE, CĂ
MAGII AU VENIT DIN INDIA, EGIPT, GOBI; ÎNTR-O ALTA, SPUNEŢI CĂ MAGII CARE AU ADUS TĂMÎIA AU VENIT DIN
PERSIA. ATUNCI AR TREBUI SĂ ŞTIM... CE ESTE EXACT? ÎI CITAŢI PE MAGII ACHLAR ŞI ASHTUEIL; DAR CUM SE NUMEAU
CEILALŢI?
Ambele (lecturi) sunt corecte. Căci au fost mai multe vizite aleMagilor. Tradiţia a povestit că erau trei Magi. Dar au fost şi alpatrulea, şi al cincilea, şi apoi al doilea grup. Ei au venit din India,Persia, Egipt, dar şi din Caldeea, Gobi, din actuala Indochină, ţaraThai. (Lectura 2067-7).
Magii care îşi fac o scurtă apariţie în Evanghelia lui Matei (cap. II, 1, 3) au rămas foarte vii în folclorul nostru, mai ales în vechiul Crăciun provensal - poate că datorită informaţiilor de prima mina, spuse pe loc de un grup de rude şi cunoscuţi ai lui Christos.
Oricum ar fi, avem un folclor bogat despre Magi. Unii mistici ca Anne-Catherine Emmerich au vorbit de ei. Ea descrie în detaliu costumul, personalitatea lor, suita lor numeroasă. Dar nici Cayce, nici Anne-Catherine Emmerich nu-i numeşte ca la noi, „Melchior, Gaspard şi Balthazar”!
Că Magii au fost astrologi, cercetători, erudiţi se potriveşte tradiţiei provensale:
Entitatea trăia în acea ţară numită astăzi Persia, adică
Caldeea, în epoca aceea când unii căutau să cunoască şi să
înţeleagă ceea ce avea să se întâmple în lume, din cauza uneiinfluenţe insolite care apărea pe Pământ, cunoscută până atuncidoar de tradiţii. O influenţă venită din altă parte, care avea să
marcheze viaţa Omenirii, comportamentul său.
Era epoca în care Magii din India, Persia, Egipt - şi deasemenea din ţara mongolă, da - făceau cercetări asupraevenimentelor care aveau să urmeze. Entitatea era evreu, dardesprinzându-se de tradiţia mozaică [...], preferase să se unească
cu cei care urmau învăţăturile lui Zoroastru. (Lectura 1293-1).
Aceeaşi lectură precizează că semnele precursoare ale naşterii lui IISUS fuseseră cunoscute în Persia, nu numai de tradiţie, dar şi de noile viziuni şi revelaţii pe care le avuseseră
Magii. Cayce, ca Evanghelia; vorbeşte de cunoştinţele lor astrologice (ceea ce îi încurcă pe mulţi ecleziaşti: „Aceşti Magi, figuri interesante, cu siguranţă... Dar ce păcat că s-au dedat la acele superstiţii lamentabile!” am auzit predicându-se într-o biserică din Paris!).
Şi nu numai ştiinţa lor despre astre, dar şi capacităţile lor psi, care erau adecvate înaltului lor nivel spiritual: Dobândiseră înţelegerea legilor Pământului, fără să se lase dominaţi de ele. Astfel, erau consideraţi înţelepţi, savanţi; erau respectaţi ca nişte sfinţi. În trup şi spirit erau în armonie cu scopul vieţii lor. Magii erau căutători ai Adevărului, încercând să cunoască
aceste evenimente iminente. Folosind acele puteri pe care le numimastăzi psi, au descoperit Pruncul, locul unde El se afla şi au mersacolo. Astfel, ei reprezintă din punct de vedere metafizic cele treietape ale experienţei omeneşti în această lume materială: aurulsimbolizează materia; tămâia, eterul, lumea eterică; smirna, forţadătătoare de viaţă, vindecătoare, care le însoţeşte. Altfel spus,trupul, spiritul şi sufletul. (Lectura 5749-7).
Cât despre tradiţia provensală, ea nu se îndoieşte nici o clipă
că Magii n-au fost regi. Unii ecleziaşti moderni au hotărât că nu prea era democratic...
Este foarte curios în lecturile lui Cayce faptul că-i prezintă pe Magi ca membri ai unei „frăţii” secrete internaţionale, cea a esenienilor (pe care o vom vedea în detaliu în capitolul următor): Magii ar fi fost în contact cu frăţia eseniană, care-i ţinea la curent cu evenimentele din Palestina:
Entitatea trăia în perioada premergătoare sosirii Învățătoruluipe Pământ. El era atunci un student care lucra cu esenienii pentruevenimentele exacte care aveau să se întâmple. Evenimentele careaveau să marcheze istoria Omului [...].
Entitatea lucra în chimia metalelor, ceea ce numim alchimie, şia trăit destul timp ca să vadă în Templu momentul când proorociţa
Ana şi preotul (bătrânul Simeon) l-au binecuvântat pe Fiu. El a avutbucuria de a vedea realizându-se evenimentul pentru care lucrase.
Căci comunicase toate informaţiile Magilor. (Lectura 2148-7).
Lectura 1908-1 care vorbeşte de Magul Achlar spune că
acesta era în legătură cu o mare proorociţă a esenienilor (pe care Cayce o numeşte Judy), căci ei aveau în comun:
O unitate de gândire, scopuri şi diverse activităţi care lepermiteau să se întrajutoreze. (Lectura 1908-1).
În lectura consacrată acestei proorociţe, se mai spune că era foarte informată în privinţa tradiţiilor religioase ale Indiei şi Persiei. Şi:
... contactele deveneau dificile datorită situaţiei politicedatorate romanilor, de aceea ea a trăit din ce în ce mai retrasă
[:..]până la vizita Magilor din Orient, unul din Persia, altul din India,al treilea din Egipt. Ei au vorbit cu fraţii din frăţia eseniană, dar maiales cu entitatea Judy care făcuse multe cercetări şi studii fiind ceamai erudită [...]. (Lectura 1472-3).
V-aţi gândit până acum de ce au venit Magii la Irod, care nuera decât al doilea sau al treilea din ierarhie, în loc să meargă laromani, care aveau autoritatea supremă în ţară? Datorită lui Judy.
Ea ştia că acest lucru putea stârni în inima acelui tiran aservit şiegoist reacţii care riscau să declanşeze conflicte între acest despotşi stăpânirea romană. Nici Magii, nici Judy, nici esenienii nu aupretins că acest nou rege urma să ia locul Romei... Căci el trebuia,de fapt, să înlocuiască iudaismul! (Aceeaşi lectură).
Războiul Troiei a avut loc cu adevărat!
Aproape 300 de lecturi vorbesc de încarnările din Grecia antică. Trei dintre ele îl privesc pe însuşi Cayce, care ar fi avut o încarnare în timpul războiului Troiei. Încarnare eşuată de data aceasta, foarte departe de succesele strălucite ale lui Uhjltd şi Ra-Ta:
