influenţată şi astăzi de ele şi acest lucru îi provoacă proiecţia în
trecut. În această experienţă de viaţă anterioară, entitateareprezenta puterea politică oficială. Astfel, a intrat în contact cu uniidin discipolii Învăţătorului. Şi printre [... ] cei care lucrau cu romaniiîn acea perioadă se găseau entitatea aceasta și Iuda.
I s-a povestit despre Iuda [...], ceea ce i-a trezit dispreţul Şi aaflat că Iuda şi-a trădat stăpânul, făcându-se vinovat de asasinat,incest şi alte crime în propria familie. Şi totuşi, a fost acceptat deCineva pe care alţii îl numeau Învăţător. Toate acestea au frapat-omult pe entitate. Şi entitatea a urmat activităţile şi legăturile oferitede Iuda, astfel încât mai târziu, când a venit în contact mai strânscu prietenii săi care se uniseră cu familia Mântuitorului, şi-a făcutreproşuri amare. Entitatea îşi reproşa comportamentul. De undeimpresia de astăzi a entităţii, interpretarea viziunilor unor persoanecare au asigurat-o că a fost Iuda. Dar nu ceda niciodată tentaţiei dea te dispreţui! Căci să ştii în forul tău interior că Mântuitorul,Domnul şi Dumnezeul tău cunoaşte ceea ce tu ai făcut şi iartă [...].
„Trupul de carne este slab”. Domnul nu vrea să piară nici un sufletpentru că s-a acuzat el însuşi de ceea ce a putut face sau provocaprintre contemporanii săi [...]. Atunci, nu te întoarce pentru a priviaceste legături, aceste împrejurări nefericite. Nu te lăsa să aluneciîntr-o curiozitate deşartă. Şi priveşte mai bine în sus, spre El, carete poate chema să-L cunoşti şi să-L întâlnești faţă în faţă...
Concentrează-le mai mult asupra faptului că fiecare suflettrebuie să-şi cunoască legătura cu Forţele Creatoare, adică cuTatăl. Şi trebuie să o aplice în modul de a se comporta cu fratelesău, chiar cu cel mai mic! [...] Căci atâta timp cât o entitate nu vedeîn duşmanul său sau în cel pe care-l detestă (pentru că-i displacmanierele acestuia) o imagine a ceea ce ar adora el în Tatăl, nucunoaşte calea în adevăr şi în actele sale. [...] Căci nu-i încredinţaselui Iuda spre păstrare bunurile pământești? Nu-i dăduse El, astfel,şansa confruntării cu propriul său Eu?
Atunci, încearcă să te priveşti în faţă, să-ţi înfrunţi Eul, în ceeace faci şi ceea ce spui, zi după zi. Căci făcând astfel, ajungi să-ţicunoşti legătura cu Creatorul. Şi dacă tu chemi, El va auzi. ŞiFăgăduinţele Sale sunt sigure. (Lectura 1265-2).
Dacă am dat un extras atât de lung din această lectură, am făcut-o pentru că ea îl caracterizează pe Cayce. Regăsim aici fraza pe care a repetat-o de mii de ori, că fiecare dintre noi trebuie să-şi înfrunte Eul său profund şi real (meet the self). Şi pentru că
această lectură arată catastrofele pe care le poate provoca o
cercetare a vieţilor anterioare prost întreprinsă. A spune unui biet om că a fost Iuda, înseamnă să-i provoci o „traumă” pentru tot restul vieţii!
Ca să revenim la anturajul lui Iisus, multe alte vedete din Evanghelie apar pe firul lecturilor, ca fiind reîncarnate într-un consultant actual. De exemplu... Maria Magdalena! Cayce o descrie fizic:
Aşa cum a pictat-o Leonardo da Vinci [...] cu părul aproaperoşcat, ochii albaştri, trăsăturile chipului amintind de ereditatea eitotodată greacă şi ebraică.
La începutul lecturii, el citează cuvintele lui Iisus:
“Pretutindeni unde se va predica evanghelia mea, se va vorbide ea”: ce moştenire! În această viaţă constatăm că entitateaînţelege uşor învăţăturile Sale, adevărurile pe care El le-a învăţat.
Însă încearcă să aibă vederi mai largi, nu condamnă pe nimenipentru că El n-a condamnat nici pe cei care L-au persecutat. Acondamna este o atitudine construită în mentalul tău. Şterge-o dinviaţa ta, prin El care face totul posibil. [...] Trebuie să-ţi coordoneziîn tine credinţele pe care le aveai într-o viaţă (egipteană) veche, cucele pe care le-ai aflat când ai fost cu Mântuitorul Iisus, căci suntaceleaşi... Aşa cum am spus-o deja, această religie egipteană erabaza, fundamentul a ceea ce a fost mai târziu arătat de cătreMântuitor în acea perioadă (în Palestina).
Consultanta, o americancă de douăzeci şi trei de ani, trebuie să fi fost foarte seducătoare... Într-o lectură ulterioară, Cayce povesteşte viaţa Mariei Magdalena după Înviere şi cum a acţionat ea în strânsă colaborare cu Maria, mama lui Iisus, care a mers să
locuiască la Ioan... apostolul miliardar!
Căci Ioan, se ştie bine, era cel mai bogat dintre discipolii luiChristos. Domeniile sale ar fi evaluate astăzi în monedă americană
la aproape douăzeci şi cinci de milioane de dolari (în 1933)! (Lectura295-8).
În prima lectură (259-1) dată pentru această tânără, astăzi bunică, Cayce semnalează că ea este din punct de vedere astrologic sub influenţa lui Venus, ceea ce nu ne va uimi prea tare! El dă apoi o suită de vieţi anterioare clasice (franceză, engleză, palestiniană, persană, egipteană, atlantă) care începe astfel:
Înaintea acestei vieţi, entitatea trăia sub domnia ultimuluiLudovic. Era fiica lui, care a fugit prin zăpadă, în timpul acelei
încercări de scăpare de la Revoluţie . Entitatea a fost singurulmembru al familiei regale care a supravieţuit în acea perioadă: afost condusă în secret într-o ţară numită astăzi Austria.
Nu dau aici un întreg pasaj care priveşte pe fiica lui Ludovic al XVI-lea şi a Mariei-Antoaneta, voi relua acest subiect în al doilea volum consacrat încarnărilor franceze. (A se vedea pe această temă cartea lui Michel Morin, Le retour du Lys, editions Fernand Lanore, 1985). Să ne întoarcem la vieţile anterioare ale consultantei:
În încarnarea precedentă regăsim entitatea iubită de El (Iisus)căci în acea viaţă era sora Martei şi a lui Lazăr [...].
În încarnarea dinaintea aceleia, era în Egipt în momentuldisensiunilor dintre Marele Preot şi suveran. Ea era unul dintreconsilierii suveranului şi a adus Marelui Preot exilat un mesaj careîi propunea întoarcerea.
Şi, după întoarcerea Marelui Preot, ea a fost însărcinată să seocupe de muzică în Templu; se vor putea găsi unele din compoziţiilesale muzicale din acea vreme, când va fi deschisă prima dintrepiramide [...]. Într-o încarnare şi mai veche, trăia în ţara cunoscută
ca Atlantida. Entitatea era atunci prinţesa acelei ţări, ea a făcutexperienţa splendorilor fastuoase, pe care n-a ştiut să le folosească
aşa cum ar fi trebuit [...]. (Lectura 295-1).
Într-o lectură ulterioară; Cayce a menţionat două alte încarnări, una în Anglia medievală şi alta în Persia (contemporană
cu impronunţabilul Uhjltd!).
Această entitate feminină este interesantă pentru noi din mai multe motive: mai întâi pentru că în calitate de fiică a lui Ludovic al XVI-lea, ea aparţinea Istoriei Franţei. Apoi, ca numeroase încarnări franceze, a fost egipteană. În fine, pentru că în calitate de Maria-Magdalena, ea face parte din folclorul nostru naţional.
Să amintim într-adevăr că Maria din Magdala (Maguelonne în provensală), conform Tradiţiei, şi-ar fi sfârșit viaţa în Provence.
Legenda povesteşte că în urma persecutărilor din Palestina, ea a fost abandonată pe mare, într-o barcă şubredă, împreună cu fratele său Lazăr, sora Marta şi servitorii lor; că ambarcaţiunea a reuşit să ajungă prin minune în locul numit astăzi: „Les Saintes-Maries-de-la-Mer” şi că de acolo toată familia s-a răspândit între gali, pentru a-i evangheliza. Lazăr a ajuns la Paris (unde o gară îi poartă numele!), Marta a scăpat Rhonul de monstrul care teroriza populaţia de pe malurile fluviului; monstrul se numea „Tarasque”
(de unde numele oraşului Tarascon). Cât despre Magdalena, ea s-a retras într-o grotă din munţi, ca să trăiască acolo în pustnicie.
Ea a fost îngropată într-un mormânt care a rămas secret; de unde astăzi numele muntelui: Peştera (sau grota) Sfântă . Am citit şi recitit lecturile lui Cayce: el nu vorbeşte de aceste tradiţii. Trebuie să mai spunem că nu se afla în anturajul său nici un provensal pentru a-i pune aceste întrebări (celebrul amiral de Grasse, care beneficiază de un monument la Virginia Beach, murise de două
secole!).
Lazăr însuşi, frate al Magdalenei, apare într-o consultaţie dată pentru un naturopat. Acest consultant, un celibatar de cincizeci şi şase de ani - născut în India din părinţi persani - ţinea conferinţe de filosofie în Statele Unite. Înainte de a fi fost Lazăr, el fusese atlant, ca şi sora sa, apoi egiptean sub numele de Ra-El-La, ceea ce este aproape o anagramare a lui Lazăr! L-am citat în capitolul despre Egiptul antic ca pe unul din redactorii Cărţii Morţilor(lectura 1924-1). Poate că de aceea a avut dreptul la o mică înviere personală...
Pentru a încheia cu această familie remarcabilă, să vorbim de Marta. Am găsit lectura sa, dată pentru o „Female, 45 years, protestant” - adică o femeie de patruzeci şi cinci de ani, protestantă, o celibatară înverşunată care trăia împreună cu sora sa (dar nu Magdalena, de data aceasta!).
Este adevărat că nici Evangheliile, nici folclorul provensal nu menţionează vreun soţ al Martei... Nici o soţie a lui Lazăr!
Lectura dată pentru cumnatul lui Iisus, pe care l-am văzut apărând mai înainte, este interesantă pentru că analizează
ansamblul relaţiilor economice, politice şi sociale dintre Roma şi provinciile sale, mai ales Iudeea.
