INDICAȚII
Krameria triandra este un astringent puternic ce a intrat în farmacopeeaoficială abia recent. Se poate folosi ori de câte ori este indicat un astringent, deexemplu, în caz de diaree, hemoroizi, hemoragii sau ca stiptic. Se găsește adeseaîn pastele de dinți și în prafurile de origine vegetală, căci este deosebit de bunpentru oprirea sângerării gingiilor. Poate fi inhalat, alături de macul canadian,pentru tratarea polipilor nazali.
PREPARARE ȘI DOZARE
Decoct: se pun 1–2 lingurițe rădăcină la 1 cană apă, se dau în clocot și se lasă să
fiarbă 10–15 minute; se bea de 3 ori pe zi.
Tinctură: se administrează 1–4 ml tinctură de 3 ori pe zi.
LAVANDĂ
Lavendula officinalis
LABIATE
Parte folosită: flori.
Cules: florile trebuie culese chiar înainte de a înflori, între iunie și septembrie; se usucă la temperaturi sub 35° C.
Compuși: florile proaspăt culese conțin, printre alți compuși, până la 0,5%
uleiuri volatile; acetat de linalil, linalol, geraniol, cineol, limonen și seschiterpene.
Acțiuni: carminativă, antispasmodică, antidepresivă, rubefiantă.
INDICAȚII
Această minunată plantă are multe utilizări: culinară, cosmetică și medicinală.
Este eficientă pentru durerile de cap, mai ales dacă sunt legate de stres. Lavanda poate să fie foarte eficientă în calmarea depresiei, mai ales dacă este folosită în asociere cu alte remedii. Ca tonic delicat al sistemului nervos, se poate utiliza în caz de stări de slăbiciune și epuizare nervoasă. Se poate folosi pentru calmarea și susținerea unui somn natural. Extern, uleiul se poate întrebuința sub formă de alifie stimulatoare pentru calmarea reumatismului.
Asocieri: în caz de depresie, se asociază foarte bine cu rozmarin, arbore de cola sau gura-lupului; în caz de dureri de cap, se poate folosi alături de papucul-doamnei sau valeriană.
PREPARARE ȘI DOZARE
Infuzie: intern, se toarnă 1 cană apă clocotită peste 1 linguriță plantă uscată și se
lasă să se infuzeze 10 minute; se bea de 3 ori pe zi.
Uz extern: uleiul nu se administrează intern, dar poate fi inhalat, frecat pepiele sau folosit în apa de baie.
LĂCRĂMIOARĂ
Convallaria majalis
LILIACEE
Parte folosită: frunze uscate.
Cules: frunzele se culeg în perioada de înflorire, în mai și iunie.
Compuși: glicozide cardiace: convalatoxină și convalatoxol; saponine: convalarin și acid convalaric; asparagină, flavonoide, uleiuri esențiale cu farnesol.
Acțiuni: cardioactivă, diuretică.
INDICAȚII
Lăcrămioara este probabil cel mai prețios remediu cardiac al terapeutului naturist din ziua de azi. Specificul modului în care acționează este discutat în capitolul despre farmacologia naturistă, dar e bine să reținem că această plantă are o acțiune echivalentă cu a degetarului (Digitalis), fără efectele potențial toxice ale acestuia. Lăcrămioara se poate folosi în tratamentul insuficienței cardiace și retenției de apă (hidropizie) asociate cu problemele cardiace.
Ajută organismul în caz de dificultăți de respirație datorate afecțiunilor congestive ale inimii.
Asocieri: se asociază foarte bine cu talpa-gâștei și păducel.
PREPARARE ȘI DOZARE
Lăcrămioara trebuie administrată numai sub supraveghere specializată.
LĂSNICIOR
Solanum dulcamara
SOLANACEE
Denumiri populare: zârnă, buruiană-de-dalac.
Parte folosită: frunze și tulpini.