decât lucrurile perceptibile; de aceea, obiectele perceptibile nu pot fi tratate după
legile de esenţă ale figurilor geometrice.
Dacă pentru Husserl lumea ştiinţifică se revelează pornind de la lumeaperceptibilă, preştiinţifică (lumea subiectivă sau „lumea vieţii"), pentru Heideggeratât lumea perceptibilă72 cât şi lumea ştiinţifică se constituie pe baza relaţiilor deutilizare şi de semnificaţie. Aceste relaţii reprezintă pentru Dasein datul cel maioriginar. Relaţia de utilizare cu ustensilul la îndemână are loc pe temeiul uneideschideri pentru contextul de semnificaţie în care acest ustensil se integrează. Deexemplu, un stilou are utilitate în condiţiile existenţei necesităţii şi a dorinţei de astoca informaţii, iar notarea cu ajutorul stiloului este una dintre modalităţi în acestsens, putând fi comparată, de pildă, cu utilizarea computerului pentru acelaşi scopuri.
Dasein se caracterizează prin intermediul situării afective şi al
comprehensiunii. Situarea afectivă exprimă două aspecte pasive ale modalităţii de a fia Dasein-ului: faptul că el se află deja dintotdeauna într-o anumită situaţie, în careeste „aruncat" şi faptul că ia atitudine afectiv faţă de situaţie.
Comprehensiunea, în schimb, este opusă stării afective prin aspectul „activ".
Persoana, deşi este aruncată într-o situaţie, ea şi reacţionează73 la aceasta, îşi faceproiecte. Ele sunt contrariul stării-de-aruncare. Astfel, Dasein-ul are o structură dublă,de aceea el este starea-de-aruncare ce proiectează, activitate şi pasivitate, situareafectivă comprehensivă. Această dublă structură se manifestă în toate activităţileumane şi este denumită şi grijă.
Spre exemplu, o persoană n-ar putea experimenta o situaţie ca fiindînfricoşătoare, dacă nu ar interpreta74 totodată obiectul fricii sale ca ceva caretrezeşte frica. Interpretarea este o manifestare a comprehensivităţii. Orice relaţie cufiinţarea este una de situare (mod pasiv) şi totodată înţelegătoare75, în măsura în care
Dasein-ul interpretează (mod activ) fiinţarea respectivă. Determinând faptul dacă
situaţia trebuie menţinută sau modificată, Dasein-ul se raportează la propriaexistenţă.
Există însă m1ele dispoziţii afective care nu au un obiect determinat.
Teama, de pildă, nu apare faţă de un obiect, ci în legătură cu însuşi faptul de „a-fi-înlmne ca atare". Teama (angoasa) ne suspendă atenţia pentru calităţile fiinţării -
72 Adică accesul la fiinţare în modalitatea percepţiei corporalului, comparat aici cu accesul ştiinţific la fiinţare.
73 Daniela Vallega-Neu, ,,Thinking in decision", în Research in Phenomenology, Vol.
33, 2003, p. 250: "Being as such, its occurrence as a temporal event, is disclosed only in a decision, namely in dasein's decision to take over its utmost possibility of being".
74 Taylor Carman, ,,On Making Sense (And Nonsense) of Heidegger", în Philosophy and Phenomenological Research, Vol. 63, No. 3, Nov., 2001, pp. 564: "Instead, phenomena in Heidegger's sense stand in constant need of interpretive rediscovery, evocation, and explication".
75 Veronique Marion F6ti, Vision 's invisibles: philosophical explorations, 2003, Albany: State University of New York Press, p. 104: "In a certain sense, to repeat Heidegger's phrasing, envisagement is already understanding, and one touches here perhaps on the deeper reason for the insistently visual metaphorics of intellectual examination and apprehension".
44
