de timbru potrivit art. 10 alin. (2) teza I din ordonanţă este, de fapt, valoarea debituluiurmărit şi contestat; această soluţie este aplicabilă, desigur, atunci când valoarea debituluiurmărit şi contestat este mai mică decât valoarea bunurilor urmărite şi contestate.
În ceea ce priveşte valoarea bunurilor urmărite şi contestate, în ipoteza în care estemai mică decât valoarea debitului urmărit şi contestat şi, ca atare, se ia în considerarepentru stabilirea taxei judiciare de timbru aferente contestaţiei la executare, apreciem că
aceasta este cea arătată de contestatar în cuprinsul contestaţiei, potrivit art. 31 alin. (2)din ordonanţă.
În cazul bunurilor mobile, valoarea acestora este cea de circulaţie, iar în cazulbunurilor imobile, contestatarul poate să indice, ca valoare a obiectului cererii, valoareade circulaţie, valoarea impozabilă sau, după caz, valoarea orientativă cuprinsă în grilelenotariale. Evident că, în legătură cu valoarea de circulaţie, contestatarul poate indicavaloarea bunului stabilită de executorul judecătoresc sau de expert în raportul de expertiză
efectuat în faza executării silite, în ipoteza în care o atare evaluare a fost efectuată.
În opinia noastră, cuantumul cheltuielilor de executare va fi avut în vedere lastabilirea taxei judiciare de timbru (adiţionându-se valoarea acestora valorii debituluiurmărit şi contestat sau, după caz, valorii bunurilor urmărite şi contestate) numai în ipotezaîn care prin contestaţia la executare se critică şi cheltuielile de executare silită, fie expres(contestaţie împotriva încheierii executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de
[li R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 179.
o.u.G. NR. 80/2013
Art. IO
211
executa re), fie implicit (contestaţie împotriva executării silite înseşi, contestaţie împotrivaîncheierii de încuviinţa re a executării silite etc.)111•
O problemă ivită în practica judiciară a reprezentat-o timbrarea sau nu a contestaţiilorla executa re formulate împotriva executării silite demarate în baza unui titl u executoriureprezentat de o hotă râ re judecătorească pronunţată în materia conflictelor de muncă121•
Dispoziţiile a rt. 270 C. muncii ca re acordă scuti re de taxă judiciară de timbrusoluţionării în justiţie a speciilor de conflicte de mu ncă enumerate la art. 266 din acelaşiact normativ131 nu pot fi extinse, prin analogie, la procedurile de executa re silită iniţiatepentru punerea în aplicare a hotărârilor pronu nţate în materie.
0.U.G. nr. 80/2013 nu conţine o soluţie de principiu în sensul scutirii de taxă judiciară
de tim bru a oricărei proceduri privind punerea în executa re a unei hotă râ ri pronu nţateîn soluţionarea unei cereri ca re, potrivit acestui act normativ ori unei dispoziţii legalespeciale (în cazul de faţă, Codul muncii), este scutită de taxă judiciară de timbru; acestbeneficiu lega l, constituind o excepţie de la regula tim brării, este de strictă aplicare lacazurile enumerate în corpul ordona nţei.
Un argu ment suplimentar în sprijinul acestei soluţii constă în faptul că art. 15 lit. a)din Legea nr. 146/1997 prevedea, în mod expres, faptul că acţiunile şi cererile referitoare laexecutarea hotărârilor pronunţate în litigii de mu ncă sunt scutite de la plata taxei judiciarede timbru, în timp ce ordonanţa în vigoare nu mai reţine aceste litigii în cadrul categoriilorde cereri scutite de timbrare.
În final, se impune a fi amintit şi art. 45 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din ordonanţă,potrivit că ruia sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie proporţional111 Pentru o opinie parţial similară, a se vedea R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 179-180.
Autoarea a arătat următoarele: ,,( ... ) apreciem că în conţinutul noţiunii de «debit urmărit» intră
cheltuielile de executare doar în situaţia în care acestea sunt contestate în mod expres, respectiv dacă
obiectul contestaţiei la executare îl constituie încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare. Unargument solid în acest sens este dat de caracterul accesoriu pe care aceste cheltuieli îl au în modnormal, faţă de debitul cuprins în titlul executoriu. Astfel, dacă, spre exemplu, se contestă executareasilită invocându-se un viciu al executării silite înseşi, eventuala soluţie de nulitate pronunţată vaproduce consecinţe şi asupra cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului, ca efect alprincipiului guvernator în materie de nulitate, quod nullum est, nullum producit effectum, în lipsaunei contestaţii propriu-zise a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare.
Din motive de coerenţă fiscală, apreciem că, pentru a fi supuse taxării, judecătorul trebuiesă fie învestit cu un petit special, care să-l oblige la o analiză distinctă a actului de executare în carecheltuielile de executare sunt cuprinse, altfel achitarea taxei de timbru la o valoare care să includă
şi acest debit nu îşi găseşte nicio justificare".
121 Această problemă a făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii preşedinţilor secţiilorcivile ale curţilor de apel - Curtea de Apel laşi, 7-8 mai 2015; minuta întâlnirii se găseşte pe site-ulwww.inm-lex.ro; punctul de vedere al Institutului Naţional al Magistraturii a fost redactat deD.N. îHEOHARI şi este expus în cadrul prezentei lucrări; participanţii la întâlnire şi-au însuşit, înmajoritate, soluţia expusă în punctul de vedere al I.N.M.; în minoritate, a fost exprimată şi opiniaconform căreia raţiunea scutirii ar trebui să existe pe întreg parcursul soluţionării procesului, inclusivîn ceea ce priveşte faza executării silite, care se include în procesul civil.
1'1 Potrivit art. 266 C. muncii, jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă
cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individualesau, după caz, colective de muncă prevăzute de cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridicedintre partenerii sociali, stabilite potrivit acestui cod.
