o.u.G. NR. 80/2013
Art. 15 275
2.2. Contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiluluiPotrivit art. 402 alin. (1) C. civ., instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileştecontribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătireprofesională a copiilor; alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că dispoziţiile titlului V dincartea a li-a a Codului civil privind obligaţia de întreţinere se aplică în mod corespunzător.
Contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătireprofesională a copiilor se stabileşte la cerere sau din oficiu, în lipsa formulării cererii,potrivit art. 919 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., respectiv, alin. (2) al aceluiaşi articol.
Atunci când contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură
şi pregătire profesională a copiilor se dispune din oficiu, nu se datorează taxă judiciară
de timbru, din moment ce în sarcina completului de judecată nu există o atare obligaţie.
În ceea ce priveşte cererea părţii având ca obiect stabilirea contribuţiei la cheltuielilede creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului, aceasta se timbrează
cu o taxă judiciară în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 15 lit. e) din ordonanţă, dacă nureprezintă un capăt de cerere accesoriu în raport de capătul de cerere principal având caobiect desfacerea căsătoriei prin divorţ.
De exemplu, se timbrează potrivit art. 15 lit. e) din ordonanţă următoarele: cerereaavând acest obiect dacă reprezintă un capăt de cerere accesoriu unui capăt de cerereprincipal reprezentat de o acţiune privitoare la filiaţie; cererea având acest obiect dacă
reprezintă o cerere reconvenţională formulată într-un proces început printr-o cerere dechemare în judecată având ca obiect desfacerea căsătoriei prin divorţ.
În schimb, cererea părţii având ca obiect stabilirea contribuţiei la cheltuielile decreştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor este scutită de la platataxei judiciare de timbru dacă reprezintă un capăt de cerere accesoriu în raport de capătulde cerere principal având ca obiect desfacerea căsătoriei prin divorţ; nu prezintă relevanţă
în acest caz dacă aceste capete de cerere intră în alcătuirea unei cereri principale sau aunei cereri incidentale (cereri reconvenţionale).
Problema care se ridică este aceea a raportului dintre art. 15 lit. e) din ordonanţă cureferire la timbrarea cererii privind contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educarea copiilor, atunci când nu este accesorie în raport de un capăt principal având ca obiectdesfacerea căsătoriei prin divorţ, şi art. 29 alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ, potrivitcăruia sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru obligaţiile legale de întreţinere.
Deşi raţiunea instituirii unui regim juridic de timbrare distinct în privinţa cereriianalizate nu este una clar de identificat, legiuitorul a impus totuşi timbrarea cereriloravând ca obiect stabilirea obligaţiei de întreţinere a părinţilor faţă de copiii lor, atuncicând aceasta nu este accesorie unui capăt de cerere privind divorţul, art. 15 lit. e) dinordonanţă fiind un text legal de excepţie care derogă de la regula instituită de art. 29
alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ.
În ipoteza în care instanţa învestită cu soluţionarea divorţului, în lipsa unei cereriprivind stabilirea obligaţiei de întreţinere, a omis să se pronunţe din oficiu asupra acestuiaspect, nesocotind art. 919 alin. (2) C. proc. civ., considerăm că partea are posibilitatea fiesă declare apel împotriva respectivei hotărâri judecătoreşti, fie să formuleze o nouă cererede chemare în judecată având acest obiect, într-un proces separat. În opinia noastră, în
