d)
despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmarea desfacerii căsătoriei;
e)
obligaţia de întreţinere sau prestaţia compensatorie între foştii soţi;f)
încetarea regimului matrimonial şi, după caz, lichidarea comunităţii de bunuri şipartajul acestora.
(2)
Când soţii au copii minori, născuţi înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptaţi,instanţa se va pronunţa asupra exercitării autorităţii părinteşti şi a locuinţei copiilor după
divorţ, precum şi asupra contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare acopiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorţ.
(3)
De asemenea, instanţa se va pronunţa din oficiu şi asupra numelui pe care îl vorpurta soţii după divorţ, potrivit prevederilor Codului civil.
Potrivit art. 920 C. proc. civ., instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prinordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori,la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţeifamiliei.
272
Art. 15
TAXELE JUDICIARE D E TIMBRU
Cererile privind stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti,stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, exercitareadreptului părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cucopilul şi stabilirea locuinţei familiei, dacă sunt formulate prin intermediul unui capăt decerere accesoriu în raport de un capăt de cerere principal având ca obiect desfacereacăsătoriei prin divorţ, nu sunt supuse timbrării[11, în considerarea următorului raţionament:potrivit art. 15 lit. e) din ordonanţă, pentru cererile care nu sunt accesorii uneicereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii111 În acelaşi sens, a se vedea M. EFTIMIE, în G. BOROI (coord.), op. cit., voi. li, p. 735.
De asemenea, pentru aceeaşi soluţie, a se vedea R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit.,
p. 274. Autoarea a arătat următoarele: ,,Apreciem că formularea uşor nefirească a art. 15 lit. e) dinO.U.G. nr. 80/2013 a legiuitorului vine din reglementarea de ordin procesual regăsită în art. 919
alin. (2) C.pr.civ., potrivit căreia judecătorul va analiza din oficiu aceste aspecte în cadrul cercetăriijudecătoreşti şi se va pronunţa asupra lor prin hotărârea de divorţ, chiar şi în lipsa unui capăt decerere. Această prerogativă dată judecătorului, care face excepţie de la principiul disponibilităţii, areîn opinia noastră şi consecinţe pe planul taxelor judiciare de timbru datorate de către soţii aflaţi înproces de divorţ. Având în vedere că judecătorul va trebui să se pronunţe chiar şi din oficiu asupraacestor aspecte, este lipsit de logică ca, atunci când părţile inserează capete de cerere cu privirela acestea, ele să fie susceptibile de taxare în mod separat. O opinie în sens contrar ar descurajapărţile în formularea unor astfel de petite, devenind mai dificilă sarcina judecătorului în tranşareaefectelor divorţului pe planul relaţiilor părinte-minor".
În opinia noastră, având în vedere că argumentele menţionate anterior sunt valabile numaiîn privinţa unora dintre cererile a căror timbrare este reglementată de art. 15 lit. e) din ordonanţă,iar nu şi în privinţa cererilor având ca obiect dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţiide a avea legături personale cu copilul sau locuinţa familiei, chestiuni asupra cărora instanţa nuse pronunţă din oficiu, ci exclusiv la cerere, aceste argumente nu pot fi folosite, fără nuanţări, însusţinerea soluţiei expuse.
Pentru opinia contrară, în sensul că cererile menţionate în art. 15 lit. e) din ordonanţă setimbrează şi atunci când sunt formulate pe cale accesorie cu o taxă judiciară de timbru în cuantumde 20 de lei, pentru fiecare capăt de cerere, potrivit art. 15 lit. f) din ordonanţă, a se vedea C. MAREŞ,în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 195-196. Autorul a arătat următoarele: ,,În ceea ce priveşte punctulde vedere conform căruia aceste capete de cerere trebuie timbrate şi dacă sunt şi dacă nu suntaccesorii unei cereri de divorţ, trebuie să avem în vedere faptul că cererile care sunt scutite de plataunei taxe judiciare de timbru sunt în mod expres reglementate de legiuitor, astfel că cele care nusunt în mod expres reglementate ca fiind scutite, trebuie timbrate. Or, din moment ce art. 15 lit. e)din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că cererile cu obiectul expres indicat care nu sunt accesorii cererii dedivorţ sunt taxabile cu o taxă judiciară de timbru de 20 lei, însă, acestea nu sunt exceptate în modexpres de la plata unei taxe judiciare de timbru printr-un alt text al O.U.G. nr. 80/2013, consider că taxajudiciară de timbru, care va trebui plătită pentru fiecare capăt de cerere accesoriu cererii de divorţ,având ca obiect (i) stabilirea locuinţei copilului, (ii) exercitarea autorităţii părinteşti, (iii) stabilireacontribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, (iv) dreptul părintelui sau alaltor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, (v) locuinţa familiei, va fi totîn cuantum fix de 20 lei, însă în temeiul lit. f) a art. 15 din O.U.G. nr. 80/2013. În plus, chiar lit. f) aart. 15 din O.U.G. nr. 80/2013 prevede în mod expres că toate celelalte cereri în materia raporturilorde familie, nereglementate de celelalte litere ale acestui articol şi neevaluabile în bani se taxează cuo taxă judiciară de timbru de 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.
