336 Art. 23
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
timbru aferentă apelului reprezintă jumătate din cuantumul taxei judiciare de timbrudatorate potrivit legii pentru cererea respectivă în etapa judecăţii în primă instanţă, darnu mai puţin de 20 de lei.
De asemenea, dacă cererea formulată în faţa primei instanţe şi soluţionată prinhotărârea judecătorească ce constituie obiect al apelului este evaluabilă în bani, taxajudiciară de timbru aferentă apelului reprezintă jumătate din cuantumul taxei judiciarede timbru datorate, potrivit legii, la suma contestată, dar nu mai puţin de 20 de lei.
Ambele ipoteze reglementate de art. 23 alin. (1) din ordonanţă uzitează sintagma
„taxă datorată", prin raportare la cuantumul căreia se stabileşte taxa judiciară aferentă
apelului.
În primul rând, taxa judiciară de timbru aferentă apelului se stabileşte prin raportarela taxa judiciară de timbru datorată, potrivit legii, pentru cererea soluţionată de primainstanţă sau, după caz, la suma contestată, iar nu în funcţie de taxa judiciară de timbruachitată în mod efectiv de parte în etapa judecăţii în primă instanţă.
Astfel, poate fi imaginată ipoteza în care partea să nu fi plătit, în etapa judecăţii înprimă instanţă, o taxă judiciară de timbru în cuantum legal, iar prima instanţă să fi trecutla soluţionarea cauzei, neglijând acest aspect; în cazul dat, eroarea de timbrare a cereriideduse judecăţii în primă instanţă nu trebuie perpetuată şi în privinţa timbrării cereriide apel.
Apreciem că, şi în ipoteza în care taxa judiciară de timbru aferentă cererii soluţionateîn primă instanţă a făcut obiectul unei cereri de reexaminare reglementate de art. 39 dinordonanţă, instanţa de apel are dreptul să stabilească taxa judiciară de timbru aferentă
apelului, datorată, în opinia sa, potrivit legii, independent de modul de soluţionare acererii de reexaminare111.
Considerentele ce fundamentează soluţia menţionată în paragraful anterior sunturmătoarele:
încheierea prevăzută de art. 39 alin. (2) din ordonanţă nu are autoritate de lucrujudecat (efect negativ sau efect pozitiv), raportat la art. 535 C. proc. civ.121, din momentce aceasta este pronunţată în procedură necontencioasă;
1 1 A se vedea, pentru dezvoltări, comentariul aferent art. 39 din ordonanţă.
Pentru aceeaşi opinie, a se vedea R.I. ORZA, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 343-344. Autoareaa arătat următoarele: ,,Prin urmare, apare corectă cea de-a doua opinie exprimată (se vedea, înacest sens, L.AL. VIOREL, în L.AL. VIOREL et a/ii, Legislaţia privind taxele judiciare de timbru, p. 248) cuprivire la modul de aplicare a art. 23 din O.U.G. nr. 80/2013, şi anume recunoaşterea unei obligaţiiproprii şi independente a instanţei de apel de a stabili cuantumul taxei judiciare de timbru datoratepentru calea de atac, în care aceasta nu poate fi considerată ţinută de cuantumul stabilit, chiar înmod definitiv, în primă instanţă, câtă vreme dispoziţiile art. 23 din O.U.G. nr. 80/2013 sunt foarte clareşi vorbesc despre taxa «datorată», iar nu despre taxa «stabilită». Cât priveşte principiul securităţiiactelor juridice civile, respectiv considerentele Deciziei ICCJ nr. 7 /2014, acestea nu sunt invalidatede o asemenea interpretare, câtă vreme aplicarea art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013 se concretizează
într-o suplimentare a taxei judiciare de timbru, iar nu într-o invalidare cu caracter retroactiv a actelorde procedură efectuate în primul ciclu procesual".
De asemenea, pentru o analiză judicioasă a acestei probleme, cu indicarea unui istoric alreglementării art. 38 din ordonanţă, a se vedea T.C. BRICIU, Nota coordonatorului, în T.C. BRICIU
(coord.), op. cit., p. 344-345.
121 Potrivit art. 535 C. proc. civ., încheierile pronunţate în procedura necontencioasă nu auautoritatea lucrului judecat.
