De pildă, dacă prin intermediul apelului se invocă de către apelantul-reclamantnelegala sa citare în faţa primei instanţe, la termenul de judecată fixat pentru dezbaterea111 Potrivit art. 30 alin. (2)-(6) C. proc. civ., cererile în justiţie sunt principale, accesorii, adiţionaleşi incidentale; cererea principală este cererea introductivă de instanţă şi poate cuprinde atât capetede cerere principale, cât şi capete de cerere accesorii; cererile accesorii sunt acele cereri a cărorsoluţionare depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal; cererea adiţională este acea cerereprin care o parte modifică pretenţiile sale anterioare, iar cererile incidentale sunt cele formulate încadrul unui proces aflat în curs de desfăşurare.
121 D.N. THEOHARI, Distincţia dintre motive de apel, apărări de fond şi apărări procedurale în
apel, în R.R.D.J. nr. 1/2022, p. 458-473.
În calea de atac, apărarea de fond nu constă, în mod obligatoriu, într-o apărare referitoare laraportul juridic de drept substanţial dedus judecăţii prin intermediul cererii de chemare în judecată;apărarea de fond în apel tinde la contracararea motivelor de apel invocate prin intermediul căii deatac, indiferent dacă acestea se referă la încălcarea unei norme de drept procesual sau a uneia dedrept substanţial.
Astfel cum pârâtul avea dreptul să invoce apărări de fond împotriva cererii de chemare înjudecată, în egală măsură se impune să îi fie recunoscut şi intimatului dreptul să invoce apărări defond împotriva căii de atac. Apărările de fond nu se invocă numai împotriva cererilor de chemareîn judecată, întrucât nici noţiunea de „fond" nu priveşte doar cererile formulate în primă instanţă,ci şi căile de atac.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. I
1 1
în fond a procesului, intimatul-pârât este în drept să invoce, prin intermediul întâmpinăriila apel, apărarea de fond constând în faptul că reclamantul primise termen în cunoştinţă,la primul termen de judecată, în condiţiile art. 229 C. proc. civ., şi că, prin urmare, nu semai impunea a fi citat ulterior acestui moment; dacă apărarea de fond invocată de cătreintimatul-pârât este găsită întemeiată de instanţa de apel, aceasta va respinge ca nefondatapelul declarat de apelantul-reclamant.
Apărările procedurale sunt divizate în excepţii procesuale şi alte incidente proceduralece nu se invocă sub formă de excepţie procesuală.
Potrivit art. 245 C. proc. civ., excepţia procesuală este mijlocul prin care, în condiţiilelegii, partea interesată, procurorul sau instanţa invocă, fără să pună în discuţie fonduldreptului, neregularităţi procedurale privitoare la compunerea completului sau constituireainstanţei, competenţa instanţei ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la dreptulla acţiune, urmărind, după caz, declinarea competenţei, amânarea judecăţii, refacereaunor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Pornind de la noţiunea legală indicată anterior, excepţiile procesuale, la rândul lor,se clasifică în excepţii de fond (de pildă, excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţiaprescripţiei dreptului material la acţiune etc.) şi excepţii de procedură (de exemplu, excepţianecompetenţei teritoriale, excepţia de nelegală timbrare etc.).
Cu titlu de exemplu, constituie incidente procedurale ce nu se invocă sub formă deexcepţie procesuală: cererea de strămutare a procesului, cererea de recuzare a membrilorcompletului de judecată, cererea de suspendare a procesului etc.
Dintre toate aceste manifestări ale acţiunii civile, sunt supuse timbrării, în condiţiilelegii, cererile în justiţie şi apărările procedurale ce nu se invocă sub formă de excepţieprocesuală. Nu se timbrează apărările de fond şi excepţiile procesuale.
Astfel, în privinţa cererilor în justiţie, regula este timbrarea, iar excepţia, prevăzută
expres de lege, este scutirea de la plata taxei judiciare de timbru. Acestea sunt inversateîn ipoteza cererilor formulate în cursul procesului şi care nu modifică valoarea taxabilă
a cererii sau caracterul cererii iniţiale şi în ipoteza cererilor formulate în legătură cu unproces, regula fiind scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, iar excepţia, prevăzută
expres de lege, fiind timbrarea111.
În ceea ce priveşte apărările procedurale ce nu se invocă sub formă de excepţieprocesuală şi care implică formularea unor „cereri" vizând operarea unui incident procedural,acestea sunt supuse timbrării numai dacă sunt prevăzute în enumerarea art. 9 din ordonanţă
ori într-o normă cu caracter special dintr-un alt act normativ care să impună timbrareaacestora.
De exemplu, cererea de recuzare şi cererea de strămutare sunt supuse plăţii unortaxe judiciare de timbru în temeiul art. 9 lit. a) şi b) din ordonanţă, în schimb, cererea desuspendare a procesului şi cererea de a se lua act de renunţarea reclamantului la judecatacererii de chemare în judecată nu sunt supuse vreunei taxe judiciare de timbru, nefiindenumerate în cadrul acestui articol sau într-un alt text legal special.
Din moment ce apărările procedurale supuse timbrării se invocă terminologic totsub forma unei „cereri", în cuprinsul prezentei lucrări se va folosi expresia generică de
„cerere supusă timbrării", aceasta înglobând însă atât cererea în justiţie, cât şi apărarea111 A se vedea, pentru dezvoltări, secţiunea §8 a comentariului aferent art. 1 din ordonanţă.
