98
Persoana fizică
acţiunii în contestarea recunoaşterii de maternitate şi de paternitate (art. 49 şi respectiv art. 58 C.fam.); acţiunii în anularea căsătoriei (art. 21 C.fam.); acţiunea în nulitatea adopţiei; al acţiunii în nulitatea recunoaşterii voluntare de maternitate sau de paternitate etc.
Acţiunile în modificare de stat sunt acele acţiuni în justiţie prin care se urmăreşte o schimbare, numai pentru viitor, în starea civilă a persoanei, cea anterioară nefiind contestată. Tipică pentru această categorie este acţiunea de divorţ (art. 37-44 C.fam.).
Acţiunile în reclamaţie de stat şi cele în contestaţie de stat urmăresc înlăturarea unui element de stare civilă aparent şi contestat şi înlocuirea sa cu un element de stare civilă pretins a fi real, astfel că hotărârile judecătoreşti prin care vor fi soluţionate vor avea un caracter declarativ, deci vor produce efecte retroactive. Dimpotrivă, acţiunile în modificare de stat tind să modifice a stare civilă reală, necontestată, iar hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie vor fi constitutive de drepturi, astfel că vor produce efecte numai pentru viitor. 1
51.1.2. După sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite, acţiunile de stare
civilă sunt de trei feluri:
- acţiuni care pot fi formulate numai de titularul stării civile, iar nu şi de alte persoane (acţiunea de divorţ, acţiunea în anulabilitatea căsătoriei);
- acţiuni care pot fi intentate de titularul stării civile, reprezentantul său legal şi procuror2 (acţiunea în stabilirea maternităţii, acţiunea în stabilirea paternităţii);
- acţiuni care pot fi pornite de orice persoană interesată (acţiunea în contestarea recunoaşterii de maternitate ori de paternitate, acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie, acţiunea în nulitate absolută a căsătoriei ori a adopţiei).
51.1.3. Potrivit criteriului corelaţiei lor cu prescripţia extinctivă acţiunile de
stare civilă se împart în două categorii:
- acţiuni imprescriptibile. Acţiunile de stare civilă fiind acţiuni prin care se apără
drepturi personal nepatrimoniale regula este aceea că ele sunt imprescriptibile.
- acţiuni prescriptibile. Acestea formează excepţia (acţiunea în anulabilitatea căsătoriei, adopţiei sau recunoaşterii de filiaţie, acţiunea în tăgada paternităţii, acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei).
1 A se vedea: D. Lupulescu, Actele de stare civilă, op. cit., p. 1 9- 20; E. Poenaru, op. cit., p. 346.
2 Dispoziţia legală care-i conferă procurorului legitimare procesuală activă în procesul civil este cuprinsă în art. 45 C.proc.civ. iar primul alineat al acestui articol, aşa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 1 38/2000 dispune: ,,Ministerul Public poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege".
Această modificare trebuie să conducă la reconsiderarea unora dintre soluţiile jurisprudenţiale şi doctrinare adoptate în materie sub imperiul vechii reglementări. A se vedea, în acest sens, G. Borai, Drept civil. Partea generală. Persoanele, op. cit., p. 353, nota 1.
Pentru prezentarea evoluţiei reglementărilor în materie, a practicii judiciare şi a doctrinei corespunzătoare acestor reglementări, a se vedea E. Poenaru, op. cit., p. 347-350.
